Igor Dodon a declarat că vrea un referendum pentru a anula Legea prin care miliardul furat a fost convertit în datorie de stat.1 Drept răspuns, premierul Pavel Filip a postat pe Facebook argumentele sale de ce un astfel de referendum e imposibil și, chiar dacă ar fi posibil, oricum ar fi inoportun, scrie sic.md. Autorii articolului vin și cu patru argumente:
#1. „Codul Electoral nu permite un astfel de referendum”
Articolul 147 din Codul Electoral spune: Referendumului republican nu pot fi supuse problemele: a) privind impozitul şi bugetul; 2. Deci, în această privință premierul are dreptate. Codul electoral prevede expres că o temă precum anularea Legii 235 nu poate fi supusă referendumului. Inițiativa președintelui nu are temei legal.
#2. „Legea e deja consumată”
Și la punctul doi, într-un fel, Pavel Filip are dreptate. Chiar dacă nu a fost cea mai bună soluție, întrucât specialiștii de la Expert-Grup au sugerat atunci că existau cel puțin 3 alternative mai bune, 3. realitatea este că legea a intrat în vigoare și obligațiunile de stat au fost emise. 4. Miliardul a fost transformat la modul practic în datorie publică. A încerca anularea legii sau inversarea procesului ar genera costuri și mai mari, o spun tot specialiștii de la Expert-Grup.5
#3. „Face parte din înțelegerea cu FMI”
Al treilea argument al premierul e mai greu verificabil. Observăm aici unul din numeroasele exemple când reprezentanții guvernării încearcă să-și justifice acțiunile sau să câștige legitimitate prin apel la entități din străinătate, în acest caz FMI.
#4. „Banii se recuperează și cetățenii nu vor plăti nimic”
Premierul ne asigură că suma deja este parțial recuperată și că acuș acuș o recuperăm integral și nimeni nu plătește nimic. Acesta este, de fapt, punctul cel mai important și, din păcate, îndoielnic. Conform Monitorului Financiar nr.3, publicat de Expert-Grup, măsurile prevăzute în Legea nr. 235—cea prin care miliardul a fost transformat în datorie publică—, „vor asigura până la 40% din povara aferentă datoriei”.6 Restul 60% depind de rezultatele investigației Kroll și acțiunile ulterioare.
Ultimul comunicat BNM despre investigația Kroll conține niște formulări curioase. Deși presa a vehiculat titluri de tipul „Kroll a indentificat 600 de milioane”, comunicatul BNM sună așa: „Kroll a identificat săvârșirea unor infracțiuni de delapidare în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari SUA. Urmărirea acestora până la destinația finală este în curs de desfășurare.”7 Adică nici Kroll, nici BNM încă nu știu exact unde sunt acum banii.
Deși BNM prezintă „cifre concrete” (200 de milioane în Rusia, 41 în Cipru, etc.), autoritatea nu promite nimic: „Este posibil ca aceste transferuri, cel puțin în parte, să scoată la lumină mecanisme de spălare a banilor care necesită analize suplimentare.”8 Pe scurt, avem toate șansele ca investigația să dureze mult și bine.
Care e treaba cu „recuperarea”?
Totuși, premierul a spus că o parte din bani deja sunt recuperați. E adevărat sau nu? Trucul folosit de premier se numește „echivocare”, sau substituirea înțelesurilor – eroarea logică ce presupune folosirea aceluiași cuvânt de două sau mai multe ori cu sensuri diferite în același argument.9 Un înțeles e că banii furați vor fi întorși de la hoți, celălalt e că gaura din buget provocată de fraudă va fi cumva astupată.
În cel de-al doilea sens, o parte din datorie a fost într-adevăr recuperată – prin vânzarea activelor celor 3 bănci, încasarea unor credite datorate celor 3 bănci, etc.
În loc de panoul promis de Pavel Filip încă un an în urmă—un ditamai panoul „unde zilnic să vadă toată lumea că, uite, astăzi s-a reușit recuperarea la această sumă de bani, mâine s-a reușit să recuperăm această sumă de bani,—pe site-ul Ministerului Finanțelor avem doar acest instrument modest.
Acesta este un lucru firesc și binevenit, dar acești bani nu sunt parte din miliardul furat de la cele 3 bănci. Desigur, ei vor acoperi o parte din datoria publică cu care s-a pricopsit statul, dar nu reprezintă în niciun fel „active fraudate recuperate”.
Concluzie
În pofida declarațiilor premierului, atât timp cât nu există o certitudine privind recuperarea reală a banilor furați din bănci, povara datoriei se va răsfrânge și asupra bugetului public, format din contribuțiile cetățenilor de rând. Pe de altă parte, nici propunerea lui Igor Dodon de a realiza un referendum pentru anularea Legii 235 nu este o soluție viabilă.
