La fel ca în 2015, pe parcursul anului 2016, Magenta Consulting a stat cu ochii pe moldoveni. Am aflat care sunt prioritățile moldovenilor în viață, în ce relație sunt cu ciocolata, cu medicamentele homeopatice și cu magazinele online. În acest text vom încerca să creionăm, din statistici, portretul moldoveanului din anul 2016.
La mulți ani @alexandra.alexandra5. Un An Nou plin de împliniri și amintiri cât mai frumoase!
Cariera e pe primul loc, copiii pe ultimul. Cum prioritizăm
Am întrebat moldovenii ce ar trebui să fie mai important pentru un tânăr: studiile, afacerile, un job sau familia și copiii. Studiul a arătat că bărbații sunt pentru dezvoltarea profesională, pe când femeile – pentru căsnicie. O majoritate impunătoare de moldoveni, 84%, consideră că un tânăr, în primul rând, trebuie să-și facă studiile superioare. Totodată, nașterea unui copil a fost plasată de moldoveni pentru cel de-al șaselea și al șaptelea loc, cu o pondere de 26% și respectiv 32%.
Părinții consideră că vizitele la bunei sunt o distracție. Cum creștem
Tendința de a amâna nașterea unui copil a fost confirmată și de un alt sondaj, care a stabilit că 30% din moldoveni nu sunt părinți, iar majoritatea celor ce au copii o constituie moldovenii cu vârsta trecută de 30 de ani. Părinții de copii minori, pentru a petrece timpul împreună, aleg cel mai des să meargă în vizită la bunici sau la rude sau să privească desene animate, 9 din 10 părinți pentru fiecare activitate.
În era gadgeturilor, cititul cărților rămâne pe primul loc. Cum educăm
I-am întrebat pe părinții din Republica Moldova și despre activitățile pe care le fac copii lor în timpul vacanțelor. Circa jumătate de moldoveni insistă pe cititul cărților, ocupație potrivită atât pentru fete, cât și pentru băieți.
Practicarea jocurilor de sport sau celor în aer liber au obținut ponderi mai mici, în comparație cu cititul cărților, fapt care demonstrează că moldovenii sunt conștienți de aportul lecturii pentru educație copiilor lor. Ar fi de menționat, că în cazul părinților de fete, aceștia au ținut să menționeze că fiicile ar trebui să-și ajute mamele în treburile casnice, ocupație considerabil mai puțin populară printre părinții de băieți.
Copiem deoarece e greu de învățat. Cum excelăm
Mai bine de 2/3 dintre moldoveni au ținut să menționeze că plagiatul este un lucru rău, iar cunoștințele și notele trebuiesc dobândite cinstit, responsabilitatea e prea mare și nu lasă loc trișării. Însă, există categoria moldovenilor care susțin că „elevii sunt nevoiți să copieze”, motivând că programul școlar actual ar fi unul foarte complicat – 17%. Totodată, mai puțin categorici în privința copiatului sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 16 și 20 de ani.
Ne vedem viitorul acasă. Cum emigrăm
Aproape 9 din 10 părinți se pot lăuda cu copii rămași acasă, 14% din părinți au copii care muncesc în afara țării, dar sunt în continuare cetățeni ai Republici Moldova. Există însă categoria celor 9% din cei 14% plecați, care au emigrat pentru totdeauna și s-au stabilit cu traiul permanent în străinătate.
Rezultatele arată că 65% dintre părinți nu vor ca odată deveniți maturi, copiii lor să plece din Moldova. 20% ar accepta ca copiii lor să plece în străinătate temporar, de dragul studiilor, experienței și a banilor. Totuși, există și cei care le doresc fiilor și fiicelor sale să se stabilească permanent cu traiul într-un stat străin – 13%.
Moldovenii ar investi în imobil, dar și în amintiri. Cum visăm
Am fost curioși să aflăm ce ar face moldovenii dacă ar câștiga un milion de lei la loterie. Astfel, o treime din moldoveni a răspuns că în primul rând ar investi câștigul într-o locuință sau un automobil – 33%, 18% ar investi într-o afacere, iar 11% din respondenți ar investi în amintiri – ar pleca să călătorească.
În cel de-al doilea și de-al treilea rând, preferințele moldovenilor pentru locuință, automobil, afacere și călătorie sunt în top și se schimbă doar cu locurile, dar apar și noi lideri – 16% dintre moldoveni ar dona banii câștigați unei case de copii sau persoanei care are o nevoie mai mare de acești bani. Încă o treime de moldoveni ar păstra banii pentru “zilele negre”, zile în care vor avea o nevoie deosebită de bani.
La vopsit și lipit tapete ne descurcăm singuri. Cum renovăm
Chiar dacă moldovenii investesc constat pentru întreținerea imobilului său – prioritatea numărul unu, majoritatea fac lucrările de reparații fără a apela la specialiști, chiar și atunci când e vorba de instalațiile sanitare sau alte lucrări complexe. Așadar, 2/3 de moldoveni au făcut reparație în locuința în care sunt stabiliți cu traiul în prezent.
În timpul renovărilor, la vopsit și la lipit tapete moldovenii se descurcă singuri, fără ajutorul specialiștilor. Câte 75% de moldoveni înălbesc tavanul și lipesc tapetele cu forțe proprii, 76% vopsesc pereții. Chiar dacă a treia parte din intervievați se descurcă la schimbarea obiectelor sanitare, instalarea gresiei și instalarea laminatului, totuși există cei care apelează la serviciile persoanelor calificate în construcții – peste 40%.
Câte o mie de lei pe lună. Cum ne încălzim
¾ din intervievați în cea mai mare parte a timpului locuiesc la casă particulară pe pământ. 11% din moldoveni stau în apartament cu două camere, 7% – în apartament cu o cameră și 6% locuiesc în apartamente cu trei camere.
Pentru a economisi în încălzirea locuințelor sale, 51% de respondenți au înlocuit geamurile vechi și simple cu cele din plastic (termopane), 28% din moldoveni și-au izolat termic locuințele pe pereții din exterior, iar 18% – din interior. Mulți sunt și cei ce au scăpat de ușile prin care trece frigul, înlocuindu-le cu cele care sunt mai ermetice – 31%. Suma optimă pe care un moldovean ar accepta să o plătească lunar pentru încălzirea locuinței sale este de la 750 de lei la 1 270 de lei.
O gospodărie = un televizor. Cum ne informăm
Chiar dacă 95% din moldoveni au cel puțin un televizor în gospodăria lor, îl privesc în medie câte 2,7 ore pe zi. Ponderea celor care privesc televizorul zilnic crește direct proporțional odată cu înaintarea lor în vârstă.
Atunci când intervine pauza de publicitate la televizor, 59% de respondenți, au afirmat că schimbă postul la unul care nu transmite reclamă la acel moment, iar peste o treime de moldoveni sunt toleranți cu publicitatea. 11% din intervievați au răspuns că pauza de publicitate este tocmai potrivită pentru o excursie de la televizor până la bucătărie ca să-și ia ceva de mâncat. Iar 6%, în timp ce este difuzată reclama, își verifică poșta, conturile de pe rețelele de socializare și telefonul în general.
Publicitatea nu ne cumpără. Cum nu ne lăsăm manipulați
82% de moldoveni au declarat că atunci când cumpără produse nu țin cont de publicitatea pe care au văzut-o în legătură cu aceste produse. Cel mai mult moldovenii se ghidează după tendințele publicității atunci când au de cumpărat electrocasnice – 30%, cosmetică decorative sau produse de îngrijire a corpului – 24%, produse alimentare – 23% și telefon sau accesorii pentru telefon – 20%. Iar mediul care cel mai bine transmite mesajul reclamei către noi, consumatorii, este cel tradițional, adică televiziunea – 76%.
Cea de-a doua sursă de informare publicitară este mediul online – 23%. Pe al treilea loc după popularitate în promovarea reclamei sunt, bineînțeles, panourile stradale sau publicitatea outdoor. Acest studiu a mai arătat că cel mai puțin moldovenii ezită atunci când vor să-și cumpere un telefon mobil, 34% îl procură în primele două zile cel mult.
2 din 10 nu folosesc un celular. Cum comunicăm
84% de moldoveni au și folosesc telefoanele mobile, iar 16% – nu. Printre cei ce nu dețin un telefon mobil cu un număr activ, majoritatea se numără din mediul rural, sunt cei ce au trecut de vârsta de 61 de ani, văduvi și văduve, cei ce dețin doar studii primare, neangajați și locuitorii ai zonelor de nord și de sud din Moldova.
Pe de altă parte, 73% de moldoveni dețin atât un telefon fix, cât și unul mobil. Circa fiecare al zecelea moldovean dispune doar de telefon fix (14%) și doar de telefon mobil (10%), iar 2% au menționat că nu au nici telefon fix, nici mobil. Majoritatea celor care au doar telefon mobil, au o vârstă cuprinsă între 21-30 de ani (37%), iar cei care au doar telefon fix sunt în mai mare măsură persoane de peste 61 de ani (57%).
Magazinele virtuale populare printre tinerii de la oraș. Cum ne descurcăm în online
Pentru început, i-am întrebat pe moldovenii care se folosesc de internet, dacă se documentează online despre produsele pe care vor să le cumpere. 30% au răspuns că înainte de a cumpăra un telefon sau accesorii pentru acesta caută informații pe internet. Un pic mai puțini, 29% din moldoveni citesc recenzii online despre electrocasnice atunci când au de gând să-și doteze gospodăria. Iar câte 25% din respondenți susțin că se informează pe internet înainte să-și cumpere un computer sau un automobil.
Totodată, am aflat câți dintre acești moldoveni, care se informează pe internet, ajung să cumpere online produsele de care au nevoie. Rezultatele sondajului realizat de Magenta arată că doar jumătate din cei care se documentează despre telefoanele și electrocasnicele pe care și le doresc, folosind internetul, le-au cumpărat cel puțin o dată din magazinele online, câte 14% pentru fiecare categorie. Ceea ce privește computerele, doar 7% le cumpără de pe internet. Mai mulți sunt cei care își reînnoiesc garderoba online, 13% cumpără haine și 10% – încălțăminte.
Tinerii sunt cei mai mari consumatori de aparate electrice. Cum cheltuim
Jumătate din populația Republicii Moldova merge la magazinele de electrocasnice o dată pe an și mai rar, iar o treime – deloc. Totuși, 1 din 10 moldoveni vizitează astfel de marketuri o dată la 6 luni. Majoritatea celor ce merg la cumpărături de electrocasnice este reprezentată preponderent de cei căsătoriți, ce dețin studii universitare și au un venit lunar între 3 și 5 mii de lei.
E de menționat faptul că grupul celor ce fac cumpărături la magazinele de electrocasnice o dată în jumătate de an este reprezentat de tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, celibatari și cei care obțin un venit lunar de peste 5 mii de lei.
Iubim ciocolata, dar moderat. Cum ne alintăm
Aproape fiecare al treilea moldovean cumpără ciocolată săptămânal. Ponderea moldovenilor care se aprovizionează cu ciocolată lunar se ridică la 40%. De menționat este că, atât în lunile calde ale anului, cât și în cele reci, ciocolata este procurată de aceeași categorie de moldoveni. Chiar dacă ciocolată se regăsește în fiecare al treilea coș din supermaketurile din țară, cantitățile în care aceasta este cumpărată sunt moderate – la limita recomandată de medici.
Cumpărăm apă potabilă în sticle mici și uleiul vegetal cu buteliile. Cum dozăm
Medicii mai recomandă să consumăm minim 2 litri de apă pe zi, în acest sens am vrut să vedem cât de multă apă se cumpără în magazinele din țară. Rezultatele studiului au arătat că, în perioada caldă a anului, fiecare al treilea moldovean cumpără apă îmbuteliată cel puțin de 1-3 ori pe săptămână.
Atât vara, cât și iarna cei mai mulți moldoveni cumpără apa îmbuteliată în cantități de 1.5l, respectiv – circa 40. Apa îmbuteliată în sticle cu alte capacități, mai mari, este procurată de un număr mai mic de moldoveni, ponderea pentru fiecare tip de butelie nu depășește valoarea de 10%. Lucrurile stau diferit în cazul uleiului vegetal.
Oamenii de la țară nu cumpără ulei. Cum depindem de mediul în care trăim
Magenta a aflat că 36% din intervievați nu cumpără ulei vegetal de loc, majoritatea sunt locuitorii mediului rural. Unul din trei moldoveni merg la magazin după ulei o dată pe lună și mai rar, iar a zecea partea din populația țării – săptămânal.
Pe parcursul anului, cel mai des, unul din patru moldoveni cumpără ulei vegetal în sticle de 1 litru. Unul din cinci intervievați, cumpără ulei în cantități mult mai mari – de 5 litri. Mai puțini sunt cei, un moldovean din patru, care cumpără ulei în cantități de 2 și 3 litri. Mărimea buteliei crește direct proporțional cu valoarea salariului celui ce cumpără uleiul vegetal.
Rămânem fideli producătorilor autohtoni. Cum impresionăm musafirii
Suntem poporul care pe masa pentru musafiri pune tot ce are mai bun și, preferabil, branduri autohtone. Dacă un străin ar ajunge să fie invitatul unui moldovean, din băuturi ar vedea pe masă vinuri de la Cricova, divin de la Kvint sau Călărași, sucuri de la Orhei-Vit, apă de la OM sau Gura-Căinarului.
La final facem un exercițiu de imaginație. Imaginați-vă o masă pregătită de moldoveni pentru musafirii din străinătate pe care vedem vin de la Cricova cu o probabilitate de 39%, cognac de la Kvint și Călărași – cu o probabilitate de 30% și, respectiv, 29%. Din băuturile non-alcoolice va fi cu o siguranță de 42% apa de la Gura Căinarului și cea de la OM– 29%, suc de la Orhei-Vit și băutură răcoritoare Letto, cu o probabilitate de 43% și, respectiv, 23%. Pe mesele întinse la oraș cu o certitudine de 26% vor fi produsele lactate de la JLC , iar pe mesele de la țară este mai probabil să găsim, cu același procentaj de 26%, produse lactate de la Alba
Moldovenii dorm cu o oră mai mult în weekend. Cum ne reîncărcăm bateriile
Atunci când nu cheltuim, dormim. Somnul este unica stare în care nu putem cheltui bani, doar timpul. I-am întrebat pe moldoveni cât ore pe zi aceștia le petrec dormind și care este ora la care ei merg la somn. Așadar, moldovenii dorm în mediu câte 5,9 ore în zilele de weekend și câte 5,2 ore în zilele lucrătoare. Cel mai mult în weekend dorm tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani, elevii bineînțeles, celibatarii și persoanele ce au un venit lunar peste 10 000 de lei.
În zilele de lucru, 42% din moldoveni merg la somn la ora 23:00, 30% sunt în pat de la ora 22:00, iar 16% se culcă la miez de noapte. Conform sondajului Magenta, în weekend, situația nu se schimbă semnificativ, cea mai populară oră de culcare rămâne ora 23:00 – 36% de respondenți, 23% ajung în pat la ora 00:00, iar 21% – la ora 22:00. În zilele de odihnă, crește numărul celor ce merg la somn după miezul nopții, 8% – la ora 01:00, 4% – la ora 02:00 și 2% la ora 03:00.
Credem în farmacii, mai puțin în medici. Cum ne îmbolnăvim
În timp ce savanții din domeniul medicinii continuă să facă cercetări asupra evoluției virusului de gripă, savanții de la Magenta Consulting au realizat un studiu care a aflat starea de sănătate a moldovenilor și felul în care ei au grijă de aceasta. Așadar, 10% din intervievați au afirmat că vizitează medicul regulat, chiar dacă se simt bine, 13% – consultă medicul regulat pentru că suferă de boli cronice. 57% din moldoveni nu văd necesitatea să calce peste pragul policlinicilor atât timp cât se simt bine, iar 20% din respondenți au recunoscut că nu consultă medicul chiar dacă se simt rău.
Cu toate că nu se folosesc de serviciile medicinei tradiționale, moldovenii nu au încredere în cea netradițională și medicamentele homeopatice – 69% din moldoveni nu sunt familiarizați deloc cu termenul de medicină homeopatică. Astfel, pentru a se trata, moldovenii merg la farmacii – 93%. Peste o treime din populație cumpără medicamente o dată pe lună și mai rar, iar 28% din respondenți susțin că merg la farmacie de câteva ori în decursul unei luni.
Epilog
Moldoveanul anului 2016 investește în imobile și afaceri, pune pe prim plan cariera și pe ultimul – copiii. Moldoveanul acestui an nu are încredere în doctori, dar nici în medicina netradițională, consumă ciocolată cu cap și bea de trei ori mai multă apă vara. Noi, moldovenii lui 2016, nu ne lăsăm păcăliți de publicitate și continuăm să migrăm spre digital. Cum sunt moldovenii în 2017, echipa Magenta Consulting va afla prima.