De Revelion, multe persoane își stabilesc țeluri mărețe pentru noul an, fie că e vorba despre începerea unui stil de viață sănătos, lecturarea unui număr mai mare de cărți, renunțarea la fumat, mai mult timp petrecut cu familia sau obținerea siluetei mult visate. Puțini reușesc, însă, să se țină de acestea până în primăvară și chiar mai puțini până la sfârșitul anului. Potrivit unui studiu realizat la Universitatea Scranton din Statele Unite și compilat de Statistic Brain, doar 8% dintre persoanele care își stabilesc rezoluții de Anul Nou reușesc să le ducă la îndeplinire.
În general, oamenii profită de Revelion pentru a stabili rezoluții de Anul Nou și pentru a le împărtăși celorlalți astfel încât să se simtă întrucâtva și mai motivați să le respecte. Însă, încă din start, o astfel de hotărâre conține un element de ”eșec și procrastinare”, după cum spune Timothy Pychyl, profesor asociat de psihologie la Universitatea Carleton din Ottawa, Canada, potrivit Agerpres.
Unul dintre motivele eșecului este faptul că sunt formulate, de multe ori, țeluri nerealiste sub falsa presupunere că în noul an ”poți fi o cu totul altă persoană”, după cum arată și Rachel Weinstein, psihoterapeut și director în cadrul centrului Adulting School din Oregon, Statele Unite. Problema este exacerbată de spiritul de competiție în ceea ce privește rezoluțiile de Anul Nou care au devenit un fenomen cultural. În realitate, ”schimbările se petrec în pași mici, în timp”, explică Weinstein.
După câteva încercări nereușite de a-și respecta țelurile, mulți oameni rămân cu un sentiment de eșec și de vină care le îngreunează și mai mult procesul de schimbare. ”Intențiile de sărbători sunt superficiale… trecem de la o atitudine heirupistă la ‘asta e prea greu”’, subliniază și Joseph Luciani, psiholog din Cresskill, New Jersey, Statele Unite, potrivit BBC. În final, există riscul descurajării în vederea formulării unor noi țeluri pe parcursul anului.
Specialiștii susțin că persoanele care se simt hotărâte cu privire la anumite țeluri pe care doresc să le atingă în noul an este bine să înceapă cât de curând posibil, să nu aștepte data de 1 ianuarie. Întârzierea poate fi ”o formă de procrastinare dictată la nivel cultural”, adică ne face plăcere să împărtășim altora rezoluțiile, însă în realitate le găsim prea greu de atins”, subliniază Panych.
Una dintre metodele prin care se poate asigura succesul unei rezoluții de Anul Nou este ca aceasta să fie realizabilă în pași mărunți, fiind ușor de abordat încă din prima zi — spre exemplu, un abonament la o sală de fitness. Apoi, potrivit lui Weinstein, este bine să se ia o hotărâre ce poate conduce către un țel dificil prin adăugarea „unei anexe”, pe parcursul anului — spre exemplu, încă o zi de antrenament pe săptămână la sala de fitness — pentru a atinge un țel măreț, cum ar fi silueta mult visată.
Abordarea „pașilor mărunți” este utilă în special celor care au suferit eșecuri în anii precedenți în ceea ce privește ducerea la îndeplinire a rezoluțiilor propuse, susține și Luciani. ”Dezvoltarea autodisciplinei este un proces. Cu cât începi să acumulezi succesul cu atât te vezi într-o lumină diferită”, explică acesta potrivit sursei citate.
Conform Statistic Brain, pe primele trei poziții într-un top al celor mai des formulate rezoluții de Anul Nou în Statele Unite în 2015 au fost: pierderea kilogramelor în plus, o organizare mai eficientă și economisirea banilor. În clasament urmează bucuria de a trăi, o formă fizică mai bună, învățarea unui lucru interesant, renunțarea la fumat, ajutarea altora pentru a-și duce la îndeplinire visele, găsirea unui partener de viață și mai mult timp petrecut cu familia.
