Fiecare a patra grădiniţă din ţară, preponderent din mediul rural, se alimentează cu apă pentru consum din fântâni freatice, care sunt mai vulnerabile la o eventuală poluare chimică sau contaminare microbiologică, prezentând un risc sporit pentru sănătatea consumatorilor.
În ţară nu au acces la apa furnizată prin apeduct 13,3% din copiii instituţionalizaţi. Situaţia cea mai precară la compartimentul dat este caracteristică pentru regiunea de nord, unde mai mult de 40% din grădiniţe se alimentează cu apă din sursele descentralizate – fântâni, cişmele, apă transportată. Datele se conţin într-un studiu realizat de Centrul Naţional de Sănătate Publică, cu sprijinul UNICEF Moldova.
Studiul cuprinde toate instituţiile de învăţământ preşcolar – 1457 la număr, cu peste 146 de mii de copii. În cadrul cercetării a fost evaluată calitatea apei potabile, igiena sistemelor de sanitaţie şi aprovizionarea cu apă. Studiul arată că fiecare al optulea copil din grădiniţă se expune unui risc de a se îmbolnăvi, ca şi consecinţă a utilizării apei neconforme după conţinutul de nitraţi şi fluor. Fiecare al patrulea copil este expus la concentraţii sporite de bor şi fiecare al şaselea preşcolar este expus spre îmbolnăvire de boli diareice acute ca urmare a consumului de apă poluată microbian.
Cel mai des din cauza consumului de apă contaminată, dar şi din cauza nerespectării normelor de igienă, copiii se îmbolnăvesc de hepatită virală de tip A sau de dizenterie. Ce ţine de parametri chimici, cel mai frecvent sunt întâlnite intoxicaţiile cu nitraţi, care provoacă copiilor anemii şi le afectează sistemul imunitar. Din cauza fluorului din apă, copiii riscă să facă fluoroză dentară, iar în cazul borului, este afectat sistemul nervos şi sistemul sangvin.
Cercetarea a mai arătat că în 40% din grădiniţe sunt prezente WC-urile amplasate în curte, care în marea lor majoritate nu sunt conectate la reţele de apeduct şi nu sunt dotate cu lavoare, astfel creându-se impedimente atât pentru respectarea igienei personale, cât şi pentru menţinerea lor în stare sanitaro-tehnică. Din numărul total de grădiniţe în care funcţionează WC-uri externe, 13% în general nu au WC intern.
Autorii studiului menţionează că sunt necesare acţiuni ferme, care pot fi implementate doar prin implicarea autorităţilor publice locale, responsabilizarea conducătorilor instituţiilor de învăţământ preşcolare, conştientizarea de către societatea a acestei probleme şi exercitarea presiunii asupra autorităţilor în vederea asigurării apei potabile sigure, a unor condiţii adecvate de alimentare cu apă şi de sanitaţie pentru o educaţie sănătoasă a copiilor de la o vârstă fragedă.
