Chiar dacă municipiul Chișinău este mai atractiv pentru trai, în comparație cu alte localități din Moldova, decalajul dintre cei bogați și săraci este mare în capitală, iar rata sărăciei este în creștere.
În Chișinău, oamenilor le este greu să își găsească un loc de muncă decent și bine plătit. Locuitorii capitalei mai au de suferit din cauza accesului limitat la servicii de bază de calitate, la locuințe corespunzătoare, precum și a infrastructurii de calitate joasă. Toți acești factori duc la inegalități socio-economice dintre diferite grupuri de persoane.
Un nou studiu de caz elaborat de Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare (PNUD) Moldova a fost lansat astăzi. Acesta este parte componentă a unui raport regional care vizează Europa și Asia Centrală.
„Majoritatea persoanelor intervievate au remarcat faptul că inegalitatea dintre oamenii din Chișinău devine mai acută – cei bogați devin mai bogați, iar cei săraci devin și mai săraci. În opinia lor, viața în Chișinău este marcată de stres continuu și presiune psiho-emoțională permanentă”, a declarat Alexandru Oprunenco, specialist de politici la PNUD Moldova.
Studiul de caz, numit „Inegalitățile Moldovei urbane”, mai constată că vârstnicii și persoanele cu probleme de sănătate reprezintă două categorii percepute ca fiind cele mai vulnerabile în Chișinău. Un alt grup considerat dezavantajat ar fi familiile tinere fără locuință. Persoanele cu venituri mici, de asemenea, au fost menționate în rândul persoanelor vulnerabile, și anume: angajații din sectorul public, persoanele fără un sprijin financiar din străinătate etc.
Un alt aspect foarte important se referă la accesul la locuințe. Peste 7% din familiile din mediul urban și 11% din familiile care locuiesc în municipiul Chișinău nu au case, apartamente și trăiesc în locuințe închiriate. Plata chiriei afectează mai sever șansele familiilor tinere de a avea propria locuință. În același timp, o pătrime din familiile din municipiul Chișinău, care au propriul spațiu de locuit, nu se pot bucura de spațiul minim stabilit de legislația în vigoare. Familiile tinere cu copii se confruntă cu cele mai mari probleme legate de spațiul și condițiile de locuit.
Numărul șomerilor în municipiul Chișinău a scăzut în ultimii ani, fiind de 3 ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2010.
„Numărul de locuri de muncă disponibile în capitală, de asemenea, a crescut. Însă, persistența numărului mare de locuri de muncă disponibile, față de numărul perseverent de mare de șomeri, trezește serioase semne de întrebare vizavi de neconcordanța între locurile de muncă și preferințele sau abilitățile persoanelor neangajate”, a remarcat Alexandru Oprunenco, specialist de politici la PNUD Moldova.
Inegalitatea de șanse în angajare persistă în rândul anumitor grupuri de populație: tinerii fără experiență de muncă, vârstnicii, în special persoanele cu vârsta de pre-pensionare, mamele cu copii mici.
Locuitorii Chișinăului cu venituri joase se confruntă cu probleme în accesarea serviciilor publice, inclusiv serviciile de educație și îngrijirea sănătății, furnizarea cărora, de multe ori, este condiționată, în totalitate sau parțial, de achitarea unor plăți neoficiale. Asigurarea medicală obligatorie nu asigură accesul deplin la serviciile de asistență medicală de înaltă calitate. Serviciile medicale private, care sunt percepute ca fiind de o calitate superioară, pot fi accesate în special de persoanele cu venituri mai mari.
„Locuitorii Chișinăului doresc să fie „siguri în ziua de mâine” și condițiile prealabile pentru acest lucru ar fi: un loc decent de trai și un loc de muncă cu salariu decent; mâncare sănătoasă; resurse pentru o vacanță și unele rezerve financiare pentru cheltuieli neprevăzute. De asemenea, este necesar să se asigure o protecție socială a copiilor din familiile vulnerabile, oferindu-le alocații și sporind accesul acestora la instituții și activități educaționale”, a conchis Alexandru Oprunenco, PNUD Moldova.
Autorii atrag atenția asupra riscului de creștere a sărăciei produselor alimentare și energetice în Chișinău, datorită prețurilor în creștere și a remitențelor în scădere. Grupurile cele mai afectate par categoriile cele mai defavorizate.
Totodată, raportul recomandă garantarea unor salarii decente în sectorul public și responsabilitatea angajatorilor privați, ceea ce reprezintă un factor important pentru reducerea discrepanțelor salariale. Pentru a spori accesul la securitatea socială, este necesar să fie redus sectorul informal și, prin urmare, să se asigure un acces mai corespunzător la sistemul de pensii și serviciile de asistență medicală.
Studiul de caz a fost elaborat în baza datelor statistice și administrative existente și analiza istoriilor a circa 1.000 de femei și bărbați. De asemenea, au avut loc 3 discuții de grup pentru a colecta date calitative: cu șomeri; persoane cu venituri mici; familii tinere cu copii, fără spațiu de locuit.
