Solicitanţii de azil pe teritoriul Republicii Moldova reuşesc să se integreze în societate, însă se confruntă cu aceleaşi probleme de ordin economic ca şi majoritatea băştinaşilor. Declaraţiile au fost făcute în cadrul Clubului de presă al Centrului de Investigaţii Jurnalistice, desfăşurat cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului, transmite IPN.
Olga Poalelungi, şefa Biroului Migraţiune şi Azil din cadrul Ministerului de Interne, a comunicat că statul moldovenesc întreprinde toate măsurile necesare pentru integrarea în societate a refugiaţilor. „Noi facem tot posibilul pentru a acorda refugiaţilor sprijinul necesar. Posibilităţile economice ale Republici Moldova însă nu sunt atât de mari. Un alt moment este că şi societatea trebuie să înţeleagă necesitatea integrării refugiaţilor, evitarea xenofobiei. Noi trebuie să găsim acele platforme de dialog dintre societate şi solicitanţii de azil”, a spus Poalelungi.
Şefa Biroului Migraţiune şi Azil a comunicat că Republica Moldova ar putea face faţă unui flux de până la 500 de refugiaţi concomitent. Totodată, nu există riscul ca ţara noastră să fie invadată de către solicitanţii de azil. „Republica Moldova nu este o ţară chiar atât de atractivă pentru migranţi. Totodată, nu sunt căile atât de accesibile cum sunt, de exemplu, în Europa, pe Marea Egee. O cale de acces pentru refugiaţi este Marea Neagră, însă este cu mult mai periculos decât pe Marea Egee”, a spus Poalelungi.
În Republica Moldova sunt înregistraţi 600 de refugiaţi, dintre care cei mai mulţi sunt din regiunile de Est ale Ucrainei, succedaţi de refugiaţii din Siria. Solicitanţii de azil din Republica Moldova sunt plasaţi în trei centre pentru refugiaţi, unde timp de 6 luni sunt supuşi unui program de integrare, care presupune studierea limbii, familiarizarea cu tradiţiile, instruirea profesională şi angajarea în câmpul muncii. În caz de necesitate, acest termen poate fi prelungit până la un an. Familiile refugiaţilor pot beneficia de la statul Republica Moldova de un ajutor material de 757 de lei şi au dreptul la sistemul de protecţie socială la fel ca şi cetăţenii moldoveni.
