Proiectul de lege cunoscut sub numele de Legea Big Brother vine cu un scop nobil. Însă aceasta trebuie să fie avizată și îmbunătățită, pentru că există o serie de lacune care vor permite abuzuri in viitor. Sunt printre concluziile apărute în cadrul evenimentului Debate „Big Brother”, organizat de GEN Moldova și Generator Hub.
Organizatorii au menționat că Legea este complexă și discuțiile s-au axat pe trei subiecte sensibile:
#1. Protecția datelor cu caracter personal
#2. Filtrarea și conservarea bazei de date
#3. Blocarea IP sau blocarea la un anumit conținut pe internet.
„Sunt necesare mecanisme clare de prevenire și combatere a criminalității informatice. Sectorul privat ar trebui sa fie motivat să contribuie în acest proces. Propunerea de act legislativ pe care o dezbatem lasă multe semne de întrebare și nu propune un mecanism eficient care permite abuzuri. Mai mult, acest act legislativ nu transpune și nu detaliază prevederile instrumentelor juridice internaționale ratificate de Republica Moldova”, a opinat Olga Demian, juristă, membru Consultativ pe lângă Centru Național pentru Protecția Datelor cu caracter personale.
La rândul lui, Nicolae Lungu, şef al direcţiei juridice şi relaţii cu publicul din cadrul Centrului Național de date cu caracter personal, a declarat că proiectul nu a fost avizat de instituția pe care o reprezintă. „Am fost uitați, omiși. Interceptarea, stocarea informației sunt acțiuni ce trebuie să fie în concordanță cu legea cu privire la datele cu caracter personal. Am analizat legea prin prisma de viață privată și am descoperit că nu este destul de clar. Potrivit legislației, se dispune ca operatorii să stocheze datele 180 de zile în urmă sau înainte. Orice interceptare, ingerință trebuie să fie legală. Dacă la ora actuală, 98 % dintre interceptări sunt autorizate, cine efectuiază controlul acestor interceptări. Pentru ca acest proiect să fie acceptat de societate și societatea civilă trebuie să fie accesibilă și concisă. Și desigur Centrul va susține proiectul în cazul în care va exista o balanță neutră dintre asigurarea vieții private și securitatea personală”, a menționat Lungu.
Nadejda Hriptievschi, director de Programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova este de părere că ar trebui să fie incluse măsuri adiționale de investigație. „Legea trebuie revăzută pentru ca să fie clarificate detaliile de implementare și de executare. Numărul interceptărilor telefonice crește de la an. În 2009, au fost înregistrate 3.803 interceptări telefonice. La câțiva ani diferență, numărul acesta a crescut la peste 9.000. Considerăm că Legea trebuie detaliată, de stabilit mecanismul de interceptare și termenul acestora”, a opinat Hriptievschi.
Operatorii IT s-au arătat indignați de faptul că deja a treia oară se împinge Legea, chiar dacă niciun operator nu își dorește. „În Anglia a existat „Red Flags Law”, o lege banală care a afectat dezvoltarea acestui domeniu, pentru că prevedea că pe lângă șoferi trebuie să mai fie doi însoțitori, unul mergea cu flacăra înainte și anunța căruțașii despre autoturism și altul în spate. Noi suntem generația care am trecut de la transportul cu caii (radio și televiziune) la mașini (internet) și prin promovarea proiectului de lege în varianta actuală se repetă istoria „Red Flags Law”, pentru că se vine cu semisoluții la problemele enunțate”, a spus Vitalie Eșanu, reprezentant „Evisoft”.
Alexei Munteanu, reprezentantul companiei „StarNet” a făcut apel ca să păstrăm libertatea obținută. „Internetul ne oferă acestă libertate, pentru că avem posibilitatea să alegem ce să privim și cum să ne formăm opinia”, a menționat acesta.
Pe de altă parte, autorii proiectului au declarat că măsurile de interceptare și blocare se aplică doar în cadrul urmăririi penale cu autorizarea judecatorului de instrucție. În cazuri flagrante cu autorizarea procurorului. „Conservarea traficului se face din momentul inițierii interceptării se transmite organelor de forță, iar operatorul doar la solicitarea acestora îl transmite cu păstrarea secretului anchetei”.
Natalia Bairam reprezentat a organizatiei pentru drepturile copiilor„La Strada” la fel susține promovarea legii Big Brother. „Se caută rea intenție în acest proiect de lege. Proiectul s-a născut din necesitatea de a proteja societatea de aceasta categorie de infracțiuni, deoarece în cadrul investigațiilor infracțiunilor de acest gen s-au gasit un șir de lacune în legi care nu permiteau executarea anchetei. Proiectul de lege va permite utilizarea sigura a internetului”, a spus Bairam.
