În fiecare duminică parcurge trasee noi și descoperă mănăstirile Moldovei. Se spune că „Nicăieri nu ești mai aproape de divinitate decât în biserică”, astfel, pe 24 aprilie, ai ocazia să vizitezi cinci mănăstiri alături de compania Travel Point Moldova.
În cel de-al patrulea pelerinaj din acest proiect vizitatorii vor putea vedea mănăstrile din zona Centrală a țării, precum: Mănăstirea Căpriana, Mănăstirea Hâncu, Mănăstirea Vărzărești și Mănăstirea Suruceni.
Prima mănăstire văzută va fi mănăstirea Căpriana, una dintre cele mai vechi mănăstiri din R. Moldova. Mănăstirea este situată în partea centarală a țării, într-o zonă pitorească de codru, la 40 km nord-vest de Chișinău. Ea a fost timp îndelungat reședința mitropolitului Moldovei, ctitorită de domnitori, printre ei și Ștefan cel Mare. Aici au trăit cronicarul Eftimie și unul dintre primii poeți ai Moldovei – Chiprian.
Există câteva ipoteze privind întemeierea Mănăstirii Căpriana. Conform primei, mănăstirea ar fi o ctitorie a lui Alexandru cel Bun, care i-a dăruit doamnei Marena „Mănăstirea de la Vişnăvăţ, unde este igumen Chiprian”. Mănăstirea inițial s-a numit Vișnăvăț, după numele pârăului din apropiere (care astăzi se numește Ișnovăț). Data acestui hrisov este 10 februarie 1429.
Urmatoarea mănăstire din pelerinaj va fi Mănăstirea Hâncu. Aceasta se află în preajma satului Bursuc din raionul Nisporeni, la o distanță de 54 km de Chișinău. În anul 1678 și-a început activitatea un nou locaș sfânt, întemeiat inițial ca schit, pe timpul domnitorului moldovean Duca Vodă, purtând numele ocrotitoarei Moldovei – „Sfânta Cuvioasa Parascheva”. Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hâncu, care a înființat, la rugămintea fiicei sale, o mănăstire de maici. Bisericile din lemn și chiliile monahale în secolul al XVII-lea sunt deseori devastate de năvălirea tătarilor. Din această cauză mănăstirea „Sfânta Cuvioasa Parascheva” periodic rămâne pustie. În urma acestor groaznice evenimente maicile au fost nevoite să părăsească schitul.
În anul 1784 starețul mănăstirii, Egumenul Varlaam, construiește câteva chilii pentru călugări și o biserică din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnul”. În 1808 mănăstirea era deja stăpânitoare deplină a întregii moşteniri primite de la familia Hâncu. În 1836, în timpul egumenului Dosoftei, schitul se transformă în mănăstire. În locul bisericii de lemn, construite în 1678, el zideşte în 1835 una din piatră – cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, ridicând corpuri de chilii pentru călugări, aducând apă în mănăstire şi făcând o serie de ameliorări.
Mănăstirea Vărzărești vă va uimi prin frumusețea din interiorul său. Este una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul Moldovei, situată la 70 km de orașul Chişinău, lângă satul Varzăreşti din raionul Nisporeni. Mănăstirea Vărzăreşti figurează într-un document emis de Alexandru cel Bun la 25 aprilie 1420. Nu mult timp după această dată mănăstirea a fost pustiită de tătari, fiind restaurată abia în anul 1770 de protoiereul Constantin Măcărescu şi de tatăl acestuia, preotul Vlasie, călugărit sub numele de Varlaam. La 1862 exista doar biserica mănăstirii cu hramul „Sfântul Dumitru”. La 1835 a fost înălţată clopotniţa vechii biserici. În prezent mănăstirea are două biserici, cea de iarnă cu hramul „Naşterea Domnului”, ridicată în 1868 şi cea de vară, din piatră, cu hramul „Sfântul Dumitru”.
O altă mănăstire care urmează să fie vizitată este mănătirea Condrița. Se crede că în anul 1783 un ieromonah, Iosif, împreună cu câţiva monahi din Căpriana, ar fi cei dintâi întemeietori ai schitului Condriţa. Prima biserică cu hramul „Sf. Nicolae” probabil că exista deja în anii 20 ai sec. XIX, când s-a construit clopotniţa. În anul 1891, pe timpul economului mănăstirii, Teofan Ursu, această biserică a fost reparată. Între anii 1895 și 1897 a mai fost construită o biserică, căreia i s-a dat hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Cam în aceeaşi perioadă au fost construite noile: trapeză, chilii, hotelul cu un nivel şi cerdacuri – galerii şi alte. Mănăstirea avea o incintă bine amenajată, înconjurată de un gard înalt. Ea dispunea de 61 de hectare de pământ arabil. În anul 1918 mănăstirea Condriţa s-a separat de mănăstirea Căpriana, căreia i s-a subordonat timp de mai bine de un secol. În anul 1947 mănăstirea a fost închisă forţat şi devastată. Ulterior aici a funcţionat o tabără de pioneri. În 1993 mănăstirea a fost redeschisă şi s-au început lucrările de restabilire.
Prin liniștea și pacea ei, vă va cuceri și mănăstirea Suruceni, care se află la o distanţă de 12 km de Chişinău. Lângă satul Suruceni, pe o colină împădurită, înconjurată de vii şi livezi, în preajma râuleţului Suruci, se găseşte mănăstirea de călugăriţe Suruceni cu hramul Sf. Gheorghe. Anul întemeierii ei este considerat 1785. Tradiţia istorică spune că locul pe care se găseşte astăzi mănăstirea a fost dăruit de către boierul Casian Suruceanu, fost căpitan, vătaf, apoi pitar din satul de răzeşi Suruceni, iar un ieromonah pe nume Iosif, venit din Muntenegru, cu ajutorul unui grup de săteni, a defrişat pământul împădurit şi a început construirea unei biserici de lemn cu hramul Sf. Gheorghe.
Plecarea din Chișinău din fața oficiului Travel Point Moldova. Prețul pentru călătorie constituie 149 de lei. Pentru rezervări accesați acest link sau apelați la unul din numerele de telefoane: 022 260 929, 067466699, 076004200.
