Frauda bancară a constituit subiectul de discuție la prima ședință a Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit și care a avut loc în această săptămână. În cadrul briefingului pentru presă șeful Executivului a specificat că au fost identificate trei direcții prioritate de activitate pe marginea acestui caz: investigarea furtului din sistemul bancar cu stabilirea persoanelor vinovate, recuperarea activelor, precum și a mijloacelor financiare, și eliminarea vulnerabilităților din sistemul financiar-bancar.
Pavel Filip a informat că, la moment, au fost rambursate 520 de milioane de lei. Pe de altă parte, raportul companiei Kroll urmează să propună o strategie de recuperare a altor active. În ceea ce privește a treia direcție, urmează a fi modificate un număr de legi, care vin să fortifice Banca Naţională, astfel încât, funcţionalitatea şi deciziile Băncii Naţionale să poată fi puse în aplicare imediat și să posede toate instrumentele necesare pentru a interveni la timp şi a preveni aceste fraude.
Potrivit Premierului, autorităţile statului și lichidatorii celor trei bănci care au participat la ședință au scos în evidenţă mai multe constrângeri, impedimente şi bariere, fiind examinate posibilitățile de eliminare a acestora. În acest context, Pavel Filip s-a referit la o hotărâre a Curţii de Apel pe un caz care ţine de SRL „Azolux” şi care reprezintă o tentativă de a prejudicia băncile aflate în proces de lichidare cu peste 100 de milioane de lei.
„Aceşti judecători trebuie să înţeleagă de fapt că nu prejudiciază băncile cu 100 milioane de lei, dar până la urmă prejudiciază cetăţenii Republicii Moldova. Acest caz ne vorbeşte că sistemul judecătoresc încă reprezintă o problemă în Republica Moldova şi o constrângere nemijlocită în rambursarea banilor fraudați”, a declarat Prim-ministrul.
Pavel Filip a anunţat că şedinţele Comitetului vor avea loc periodic, dar cel puţin o dată pe lună şi a reiterat că această platformă de discuţie este foarte importantă pentru Guvern, ca un instrument de monitorizare a cazurilor de interes social major.
Comitetul are sarcina de a asigura interacțiunea între instituțiile statului, în vederea gestionării eficiente și operative a cazurilor de interes social sporit şi de a identifica impedimentele și a întreprinde măsurile necesare în vederea depășirii acestora. De asemenea, Prim-ministrul Pavel Filip a subliniat că această platformă acționează pe orizontală și are un rol consultativ.
