La 27 februarie 2016 a avut loc finala selecției naționale Eurovision, în urma căreia s-a decis, prin voturile telespectatorilor și notele acordate de juriu, reprezentantul Moldovei la Stockholm. Cu 12 puncte din partea publicului și 8 de la juriu, Lidia Isac a fost desemnată câștigătoare. Imediat după concurs, reacții diverse s-au declanșat, cele mai multe fiind îndreptate împotriva juriului și a punctajelor acordate de acesta. Andriano Marian, fondatorul și dirijorul Chișinău Youth Orchestra și unul din membrii juriului la această ediție, a fost de acord să ne povestească despre experiența sa în rol de jurat al selecției naționale Eurovision.
Tabelul rezultatelor finale ale selecției naționale Eurovision 2016 arăta așa:
Astfel, Lidia Isac a fost desemnată reprezentanta Moldovei la Stockholm. Despre parcursul său muzical de până acum puteți afla mai multe aici.
Reacții negative s-au declanșat în mare parte, atât la sesiunea de dezbateri de după finală, cât și printre utilizatorii rețelelor de socializare. Reacțiile internauților după anunțarea rezultatelor pot fi citite într-un articol anterior pe #diez.
Conform Regulamentului cu privire la desfășurarea selecţiei naţionale şi desemnarea reprezentantului Republicii Moldova la Concursul Internaţional Eurovision 2016, competiția este organizată în trei etape: audierea internă a materialelor depuse, audițiile LIVE și spectacolele televizate ale celor două semifinale și cel al finalei. Primele două etape sunt jurizate în mod exclusiv de juriu, iar la ultima etapă este făcută o medie egală între notele acordate de juriu și voturile telespectatorilor.
Trei criterii de bază sunt luate în considerare la jurizare: originalitatea melodiei și a textului, vocea și maniera de interpretare și conceptul show-ului.
Potrivit aceluiași regulament, pentru selectarea reprezentantului Republicii Moldova la ESC 2016, Comitetul de Organizare apelează la serviciile unui juriu format din interpreți, compozitori, textieri din Moldova, precum şi din persoane publice cu specializări diverse. Membrii juriului confirmă pe propria răspundere, în scris, că nu sunt în relaţii de colaborare sau de rudenie cu participanţii (interpreți sau autori) înscriși în concurs. Componența echipei de jurizare se va face publică doar în ziua Semifinalelor și Finalei Naționale. Juriul este format dintr-un număr impar de membri și poate fi diferit la fiecare semifinală și finală.
La semifinale și finala națională juriul este compus din minim cinci, maxim 11 membri. Rezultatele jurizării sunt autentificate de către un notar public, care monitorizează corectitudinea procedurilor și semnează procesul verbal cu rezultatele finale ale concursului.
Andriano Marian, fondatorul și dirijorul Chișinău Youth Orchestra a făcut parte din juriu pentru prima dată și ne-a povestit despre cum a decurs procesul de jurizare, dar și despre neregulile pe care le-a simțit la ultima etapă a concursului.
# Cum ai fost selectat să fii membru al juriului selecției naționale Eurovision?
Am fost invitat prin telefon de către cineva din organizatori. Mi-au zis că nu am ce pierde participând. Astfel am fost membru al juriului în toate etapele începând cu preselecția și până în finală. De obicei, juriul nu rămâne în aceeași componență pe toată durata concursului, unii rămân însă la toate etapele. La început au fost șase membri în juriu, în seminfinale – 9 și în finală – 11. Au fost în mare parte oameni din domenii muzicale diverse, dar și din teatru sau alte domenii de activitate relaționate. Fiecare dintre noi a primit instrucțiuni formale formate din criteriile de evaluare și procedurile de bază pe care trebuie să le urmăm la jurizare.
# De ce ai acceptat să participi?
Am fost onorat pentru că s-au gândit la mine și mi-am zis că astfel voi avea ocazia să-mi aduc aportul asupra concursului printr-o notă obiectivă. Pentru Moldova acest concurs înseamnă foarte mult, motiv pentru care mi-ar fi plăcut să se ducă cineva care chiar să ne reprezinte. O țară mică trebuie să aibă un reprezentat cât mai eficient, care să aibă un impact bun, pentru că Eurovisionul este un concurs unde se reunesc mai multe națiuni.
# Ce înseamnă un reprezentant eficient la Eurovision?
Un reprezentat eficient trebuie să fie în stare să-și facă națiunea mândră de el și de faptul că anume el este acolo, reprezentând 3 milioane de suflete. De asemenea, reprezentația respectivă trebuie să aibă impact și pentru celelalte țări, să fie un exemplu bun. Cu siguranță, acel reprezentant trebuie să fie cineva tânăr și talentat. Oricât de vitală ar fi o voce bună, aceasta nu este de ajuns, este nevoie și de carismă, iar pe lângă toate acestea, trebuie să ne simțim și noi bine că el este acolo.
# A avut Moldova reprezentanți eficienți până acum?
Deși nu am urmărit până acum foarte mult acest concurs, au fost câteva intenții bune. Cu toții își amintesc de succesul celor de la Zdob și Zdub. S-au prezentat bine și Geta Burlacu și Aliona Moon.
# Mulți oameni au spus că anul acesta a fost dificil de a alege pe cineva din motiv că nu au fost reprezentanți pe măsură… este adevărat?
Nu este adevărat. Am avut șase participanți care s-au prezentat bine și cu care puteam merge fără a ne fi rușine sau a ne simți plictisiți. Este adevărat că nu a fost nimeni wow, dar acum e greu să fii wow. Eu am văzut trei categorii de interpreți anul acesta: cei care erau catastrofă, cei cu piese standardizate pe care un anumit grup de compozitori le prezintă anual și care nu aduc niciun fel de noutate și o altă categorie de interpreți interesanți cu care nu ți-ar fi rușine să mergi mai departe. Din ultima categorie fac parte și: Big Flash Sound, Andrei Ioniță, Cristina Pintilie, Valeria Pașa, Maxim Zavidia și M.Fall ft D. Vozniuc&Malloy.
# Din ce categorie face parte piesa Lidiei Isac, câștigătoarea acestei ediții?
Eu am încercat să mă aprofundez pe scopul Eurovisionului și unde trebuie de ajuns și astfel am înțeles că piesa cu care noi trebuie să mergem la Eurovision trebuie să fie una memorabilă. După mine, prestația Lidiei face parte din categoria banalului, o rutină. Noi nu o să putem astfel să fim aparte față de ceilalți, or noi avem nevoie de ceva care să ne reliefeze din masa de piese. Pentru mine a contat vocea și compoziția. Eu nu m-am uitat la show, pentru că atunci când ai buget, show-ul se îmbunătățește. Poate că avea emoții, dar Lidia nu a convins nici vocal, motiv pentru care i-am dat nota 1.
# Ce înseamnă o reprezentație interesantă?
Nu este o rețetă, dar e simplu… e ceva ce nu se aseamănă cu ceea ce aparține deja categoriei standardizat. Atunci când intri în acest joc trebuie să ai o privire analitică asupra lucrurilor. Trebuie să răsfoiești puțin istoricul Eurovision, să vezi ce piese au mai câștigat și care sunt punctele forte pentru care au câștigat. Piesele care sunt câștigătoare la Eurovision, de obicei, îți rămân în ureche și vrei să le fredonezi mereu, iar piesa cu care tu vii trebuie să fie o prelungire organică la ce a fost anterior.
Mulți dintre cei care participă la noi au însă o abordare egoistă, ei nu se gândesc la publicul Eurovision, ei nu văd etapa finală de la Stockholm, ci se uită din perspectiva: eu trebuie să mă afirm, mie trebuie să-mi placă, or asta nu este o abordare bună. Trebuie să te gândești la ce ar plăcea milioanelor de oameni care urmăresc concursul în seara aceea. Dacă vii cu o astfel de abordare, nici nu contează dacă câștigi sau nu, dar atât timp cât nu vei gândi global, ci local, nu este nicio șansă de reușită.
# Lidia a fost totuși notată cu 8 puncte de juriu și 12 de telespectatori. Ce părere ai despre această apreciere?
Din preselecții până în a doua semifinală, a fost un echilibru al părerilor juriului, a fost un val comun cumva. Deși în finală a fost mai greu de votat și de luat o decizie, întrucât era un clasament strâns și dificil departajat, am simțit o setare din partea unor membri ai juriului de a vota într-un anume fel. Asta este ce am văzut și ceea ce m-a deranjat cel mai tare. Mi s-a creat impresia că o parte din juriu s-a pornit cu niște note de acasă, ceea ce m-a făcut să fiu foarte dezamăgit și să simt că am pierdut timpul, motiv pentru care nu voi mai accepta să fiu jurat la această competiție. Pe de altă parte, carența mare în sistemul nostru de votare este limita de până la 20 de voturi de pe același telefon. Este un abuz care duce la rezultate artificiale.
# Cum ar trebui organizatorii să îmbunătățească procesul de alegere ca să elimine aceste carențe?
Eu cred că organizatorii nu pot influența ceea ce este deja din timp pregătit. Juriul a venit cu tema pe acasă făcută ca să jurizeze într-un anume fel. Din punct de vedere organizatoric, al companiei, nu a fost nicio încercare de a fi influențați, nu poate exista nici măcar o simplă bănuială că opinia noastră ar fi fost influențată de organizatori. Ca recomandare poate să fie interesant să mergem pe varianta exclusivă a televotingului, așa cum s-a întâmplat în România. Da, aici depinde și de nivelul de culturalizare a unei națiuni, cât de bine aceasta poate să deslușească ce e bine și ce nu e bine. În România cred că au ajuns la acest nivel, de a desluși valori. La noi, chiar dacă o să fie o decizie proastă, o să fie un experiment. Națiunea oricum cred că are sentimentul ăsta colectiv de a vota la unison. Și în acest fel oamenii vor vota în număr mai mare pentru că vor fi încurajați că aportul este doar al lor.
# Mulți dintre artiștii tineri se lansează și cresc la Eurovision, cum este și cazul Lidiei Isac. Crezi că trebuie să ne reprezinte dimpotrivă artiști deja consacrați?
La Eurovision trebuie să meargă debutanții, asta e și frumos în Eurovision, că poate fi o platformă de propulsare. Cred că acest concurs este fortificat totalmente în cazul în care sunt niște debuturi. Mă gândesc la Cătălin Josan, dar nu cred că locul lui este acolo. Este un artist care deja are un nume și reprezintă o calitate în muzică. E ceva de genu: „să-i dai Cezarului ce e a Cezarului”, pentru că fiecare își are locul lui.
# Și-ar găsi Chisinau Youth Orchestra un loc aici?
Categoric nu. Noi avem Eurovision-urile noastre (râde). Noi evoluăm pe alt segment.
# Ce trebuie să știe tinerii artiști care se lansează în muzică?
Trebuie să te pornești la drum 300 % convins că o să reușești. Muzica este până la urmă o platformă comercială și trebuie să te asiguri că produsul tău se va integra pe această piață și va putea fi în cel mai bun sens al cuvântului vândut. Așa merg lucrurile. Dacă nu-ți dai seama despre asta, oprește-te și ocupă-te cu altceva. Nu e de ajuns să ai voce bună sau înfățișare bună, contează produsul în totalitate. Elementul de comparație persistă întotdeauna, oamenii te vor compara chiar și la nivel internațional, încă un motiv pentru care tu trebuie să vii cu un produs realmente foarte bun, pentru că, dacă vii cu un produs care este doar bunicel, nu prea ai șanse. E o piață terorizantă și nu ușoară, iar pe alocuri nu e chiar sănătoasă. Câteodată nici să fii bun nu este de ajuns. Oricum va trebui să demonstrezi asta în repetate rânduri.
***
Este al 11-lea an când Europa găzduiește pe scena Eurovision și reprezentanții Moldovei. Pe parcursul ultimilor 1o ani, țara noastră a reușit să obțină rezultate bune, dar și mai puțin bune la această competiție. Cel mai bun rezultat a fost înregistrat în 2005 de băieții de la Zdob și Zdub, care au reușit să se claseze pe locul 6 în finală cu piesa Boonika bate doba.
