Biroul Național de Statistică a realizat portretul statistic al femeilor şi bărbaţilor din Republica Moldova. Noi am selectat câteva dintre rezultate pentru a vedea influența acestora asupra societății.
Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât la bărbaţi
Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 7,9 ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 75,4 pentru femei şi 67,5 în cazul bărbaţilor. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă. Rata mortalităţii pe medii de reşedinţă determină anumite diferenţe şi în durata medie a vieţii locuitorilor din mediul urban şi rural. Astfel, bărbaţii din urbe trăiesc în medie mai mult cu 4,5 ani comparativ cu cei din mediul rural, iar în cazul femeilor acest decalaj este de 3,5 ani.
Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor
Ponderea femeilor în total populaţie ocupată este, practic, egală cu cea a bărbaţilor şi se menţine pe parcursul ultimilor ani la acelaşi nivel (49,6% femei şi 50,4% bărbaţi). Totuşi, rata de ocupare în rândul femeilor înregistrează valori inferioare (37,4%) în comparaţie cu bărbaţii (42,1%).
Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv dacă au sau nu copii sub 16 ani. Astfel, pentru femeile în vârstă de 25-49 de ani cu cel puțin un copil (sub 16 ani) rata de ocupare este de 51,4%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare atinge valoarea de 57,8%. Pe de altă parte, rata de ocupare a femeilor cu copii scade treptat în funcţie de numărul de copii: de la 51,4% în cazul femeilor cu un copil până la 47,6% pentru femeile cu trei şi mai mulţi copii. Rata de ocupare este determinată şi de vârsta copilului/copiilor, de cele mai dese ori femeile îşi asumă responsabilităţile de îngrijire a copiilor şi, respectiv, rata de ocupare a femeilor cu copii de până la doi ani constituie 15,3%, faţă de 53% la bărbaţi.
Totodată, şomajul afectează într-o proporţie mai mare bărbaţii decât femeile. Peste 60 la sută din totalul şomerilor sunt bărbaţi, iar rata şomajului este cu 1,5 p.p. mai mare la bărbaţi (4,6%) faţă de cea înregistrată la femei (3,1%).
Femeile ocupate au un nivel de pregătire mai înalt ca bărbaţii
Femeile ocupate au un nivel de pregătire mai înalt ca al bărbaţilor: 27% din ele au studii superioare şi 17% medii de specialitate, în timp ce printre bărbaţi aceşti indicatori constituie, respectiv, 22% şi 11%. La fel, femeile, în comparaţie cu bărbaţii, deţin ponderi net superioare în total persoane ocupate cu studii superioare (55% femei faţă de 45% bărbaţi) şi celor cu studii medii de specialitate (61% femei şi 39% bărbaţi).
Femeile deţin ponderi mai mari în sectorul serviciilor, faţă de sectorul agricol şi industrial
Distribuţia după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (59% femei şi 41% respectiv bărbaţi). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (43%), industrie (46%) şi construcţii (9%), dar predomină în aşa activităţi economice, precum hoteluri şi restaurante (70,9%), învăţământ (80,0%), ocrotirea sănătăţii (85,2%), comerţ (57,1%).
Femeile într-o măsură mai mare ca bărbaţii preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale
72% din total femei ocupate sunt angajate în calitate de salariat. La bărbaţi acest indicator constituie 62%. În rândul non-salariaţilor bărbaţii predomină în categoria lucrătorilor pe cont propriu (60,3%), iar femeile – printre lucrătorii familiali neremuneraţi (72,3%). Ponderea ocupării informale în rândul femeilor constituie 28%, iar în rândul bărbaţilor – 37%.
Majoritatea funcţiilor de luare a deciziilor aparţin bărbaţilor, femeile continuând să fie subreprezentate în procesul de luare a deciziilor
Participarea femeilor la luarea deciziilor la nivel parlamentar relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 18,8% (din 101 deputaţi, 19 sunt femei în 2014), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 35 la sută, media globală fiind de 22,6 la sută. În anul 2014 din 16 ministere patru erau conduse de femei. Dacă ne referim la ministerele cheie, atunci constatăm că doar o femeie a fost ministră. Acelaşi tablou se prezintă şi la nivel local, în funcţii de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de raion, femeile au o pondere de 18,1%.
Bărbaţii predomină în activităţile de cercetare-dezvoltare
Se atestă un grad de sub-reprezentativitate a femeilor-cercetători în activitatea de cercetare-dezvoltare, 48% comparativ cu 52% în cazul bărbaţilor. Din totalul de cercetători cu grad de doctor, 47% reprezintă femeile, iar în cazul cercetătorilor cu grad de doctor habilitat, ponderea femeilor este de 19%. Femeile sunt implicate preponderent în ştiinţe sociale, în special în psihologie şi economie, în timp ce ştiinţele inginereşti şi tehnologice sunt dominate de bărbaţi.
Femeile săvârşesc infracţiuni în proporţie mult mai mică decât bărbaţii
91,8% bărbaţi. Rata femeilor care au comis infracţiuni este de 78 la 100 de mii de femei, iar în cazul bărbaţilor – de 948 la 100 de mii de populaţie masculină. Totodată, femeile mai des sunt implicate în săvârşirea infracţiunilor grave: 21,3% din total femei care au fost implicate în săvârşirea infracţiunilor au comis infracţiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, comparativ cu 15,4% în cazul bărbaţilor. Bărbaţii infractori însă mai frecvent au antecedente penale şi mai des săvârşesc infracţiuni în stare de ebrietate (17,9% comparativ cu 3,3% în cazul femeilor).
Femeile săvârşesc mai des infracţiuni contra patrimoniului, contra libertăţii, contra sănătăţii publice, dar şi infracţiuni economice, delicvenţe legate de droguri. Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în comiterea infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei, privind viaţa sexuală, contra familiei şi a minorilor, dar şi infracţiuni în domeniul transportului şi securităţii publice.
Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei comparativ cu femeile
Chiar dacă aproape o treime din total gospodării au apreciat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind unul satisfăcător, gospodăriile conduse de bărbaţi se atestă a fi mai optimiste. Ponderea gospodăriilor conduse de bărbaţi care au apreciat pozitiv nivelul de trai al gospodăriei este cu circa 9 puncte procentuale mai mare decât a gospodăriilor conduse de femei. Unul din factorii care influenţează percepţia nivelului de trai de către populaţie este capacitatea financiară a gospodăriei. Constatăm că gospodăriile conduse de bărbaţi pot să-şi permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5.000 lei într-o proporţie mai mare decât cele conduse de femei (14,0% comparativ cu 9,8%).
