Joi, 28 ianuarie, în incinta Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu” au avut loc discuții publice la tema securității din localurile publice din Chișinău. În calitate de vorbitori la eveniment au participat: Vlada Ciobanu, activist civic, Aneta Zasavițchi, președinte asociația patronală „Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din RM”, Denis Mașaev, Inspector superior, SPCSE, Ruslan Codreanu, Consilier Municipal și secretar al Comisiei Juridice din CMC și Eugenia Boldescu, Co-fondator „Tipografia 5”.
Drept motiv de inițiere a acestor discuții au servit tragediile produse în clubul „Colectiv” din București și cantina „La Soacra” din Chișinău. Invitații au vorbit despre măsurile de securitate luate de autorități și proprietarii localurilor din Capitală pentru prevenirea a astfel de cazuri.
Evenimentul a început cu un reportaj video, în care oamenii și-au exprimat părerea referitor la faptul dacă sunt în siguranță sau nu atunci când merg în localurile din oraș. Majoritatea intervievaților au mărturisit că, de fapt, nu se simt în siguranță aflându-se într-un restaurant sau club. Unii consideră că verificările întreprinse de autorități sunt superficiale, iar un alt impediment este sistemul corupt când agenții economici dau mită inspectorilor de verificare (video mai jos).
Denis Mașaev, Inspector Superior în cadrul Serviciului Protecției Civile și Situații excepționale a menționat că pentru respectarea normelor de siguranță cel ce poartă răspunderea finală este conducătorul localului. Conform actelor normative, SPCSE pot întreprinde verificări planificate sau inopinate, însă nu mai rar de o dată la trei ani. Referindu-se incendiul din cantina „La Soacra” din Piața Centrală din Chișinău, Mașaev este de părerea că în acest caz s-au încălcat expres prevederile legale ce nu admit instalarea buteliilor de gaz în instituțiile de alimentare publică.
Aneta Zasavițchi, președintele Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din RM a vorbit despre rolul asociației în procesul de respectare a normelor de securitate și anume că această asociație are scopul de a informa corect localurile patronate.
Conform Anetei Zasavițchi, proprietarii de localuri încurajează controalele care contribuie la cooperare constructivă, însă ele de fapt au dus la suspendarea activității localurilor, pe când procedura de suspendare este una mai complicată și implică decizia instanței de judecată. „Controalele trebuie să ajute, să aibă drept scop prevenirea și conlucrarea între instituții și localuri. Controalele care au avut loc au fost cu încălcări de procedură. Spre final aceste controale nu au avut niciun efect util, nu a responsabilizat nici localurile, nici autoritățile”, a afirmat reprezentantul patronatelor din domeniu.
Zasavițchi a subliniat că dacă de la agenții economici se cere respectarea normelor, așa și organele de stat trebuie să respecte procedurile legale.
Eugenia Boldescu, co-fondatorul unui local de agrement din Capitală a povestit despre propriul caz menționând că pe lângă inspecțiile de securitate mai sunt și multe alte autorizații care trebuie să le aibă un agent comercial și proprietarii în general au frică de autorități și verificările pe care acestea le întreprind. După cazul din București, localul respectiv la fel a fost verificat, s-au înaintat 20 de puncte în prescripția pompierilor, iar următoarea verificare a avut loc peste o săptămână, în loc de 15 zile menționate în prescripție. După instanța de judecată cazul a fost rezolvat în favoarea localului.
Boldescu la fel a menționat responsabilitatea care o poartă proprietarii: „Petrec mult timp în localul pe care-l administrez, acolo vine familia mea, prietenii mei și vreau să fie un spațiu sigur pentru toată lumea. Dacă nu ne iubim clienții, mai devreme sau mai târziu se va întâmpla ceva grav, căci nici un control nu e în stare să verifice toate localurile din oraș”.
Ruslan Codreanu, consilier municipal PPEM, a subliniat că inspectorii și proprietarii nu trebuie să fie în două tabere care se confruntă, ci trebuie toți împreună să învețe din cazurile tragice care au avut loc. Conform consilierului municipal, discuția de poate diviza în partea morală și partea legală.
„Din punct de vedere moral, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să asigurăm siguranța sau să sesizăm organele abilitate. Din punct de vedere legal, nu există o metodologie strictă de evaluare a riscurilor. Piața Centrală este un loc aglomerat cu risc sporit, adică trebuie verificată mai intens. Piața Centrală ca întreprindere municipală are nevoie de aviz de la DSE, însă agentul economic care activează în perimetrul Pieței nu are nevoie de autorizații. Problema este că, dacă am avea mai multe sau mai puține verificări și controale, ne-am simți în siguranță? Astfel de cazuri ca „La Soacra” trebuie sa aibă finalitate”, a declarat Ruslan Codreanu.
Întrebat dacă vin sesizări din partea cetățenilor, Mașaev a menționat că într-adevăr instituția primește informații de la cetățeni. „După cazul „La Soacra” au venit foarte multe sesizări cu referire la buteliile de gaz, iar inspectorii au efectuat verificările necesare”, a anunțat reprezentantul SPCSE.
De asemenea, inspectorul susține dialogul constructiv și a făcut apel către cetățeni: „Suntem deschiși și dispuși spre comunicare”. Instituția la fel lucrează la un proiect de modificare a legii cu privire la prevenirea incendiilor care prevede instruirea administratorilor de localuri și obținerea certificatului de instruire de către aceștia.
Spre final au venit intervenții din partea publicului. „Nu mă simt în siguranță nicăieri. Cine a răspuns pentru intoxicația de la „Fazanul de Aur”? Cine a răspuns pentru incendiul din Piața Centrală? A răspuns vinovatul?”, a întrebat o doamnă din sală.
Aneta Zasavițchi a făcut trimitere la lege, conform căreia, administratorii poartă răspunderea, iar Denis Mașaev a menționat că în cazul „La Soacra” este deschisă cauză penală asupra patronului care este pe rol la instanța de judecată, iar Consilierul Ruslan Codreanu a reiterat că tragediile se întâmplă pentru că, de fapt, nimeni de nimic nu este responsabil. În aceste cazuri, când au decedat persoane, nimeni nu a ieșit cu compătimiri sau demisii.
Veaceslav Bulat, consilier municipal PPEM, prezent la discuții, a comentat: „Majoritatea nu sunt în siguranță, fiindcă nu avem siguranță legală. S-au făcut atâtea modificări, la localuri mici nu se cer autorizații anti-incendiare, astfel siguranța rămâne totalmente în stricta responsabilitate a patronului. Partea legală nu ne protejează. De asemenea, realizarea competențelor nu are loc cum trebuie. Controalele sunt rare, superficiale. Totodată, mai este și aspectul etico-moral când mergem în anumite localuri. Astfel, propunere pentru Asociația Națională a Restaurantelor să pună câte o stea care să simbolizeze asigurarea securității verificată de Asociație. Când punem în discuție astfel de cazuri vrem să rezolvăm totul foarte repede, însă este nevoie ca fiecare caz în parte să fie examinat și întreprinse măsuri. Mulți administratori nici nu realizează că ei poartă responsabilitate”.
Stas Vartanian, consilier municipal din partea PSRM, a intervenit la fel: „Până nu dai mită, nu primești autorizația de funcționare. În cazul „La Soacra” este responsabilitatea tuturor: directorul Pieței Centrale, Pretorul sectorului Centru, cei care emit autorizațiile. Problema este că oamenii implicați nu sunt pedepsiți. Cei din direcții trebuie să se teamă că dacă se întâmplă ceva, ei la fel vor fi responsabili”.
Deși a confirmat prezența la eveniment, reprezentantul Primăriei Chișinău, Marcela Donţu, șefa directiei de alimentație publică din cadrul Direcţiei generale comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii a Consiliului municipal Chişinău, nu s-a prezentat la eveniment.
În urma acestor discuții publice, putem conchide două aspecte importante: pe de o parte există imperfecțiuni legale (excluderea avizului anti-incendiu la momentul primirii autorizației de funcționare) și lipsește un mecanism de responsabilizare (nu doar administratorul localului să fie responsabil, ci și inspectorii/consultanții din direcțiile municipale care emit autorizații), iar orice caz tragic ar trebui să aibă o consecință reală (amendamente legale, demisii, cauze penale) pentru a preveni astfel de situații pe viitor.
Menționăm că aceste discuții au avut loc în cadrul proiectului „Dialoguri Urbane” – platformă de discuții publice despre problemele de dezvoltare urbană. Acesta este un proiect de promovare a comunicării și colaborării dintre autoritățile locale, instituțiile statului și societatea civilă inițiat de un grup de activiști specializați pe domeniul dezvoltării urbane (Vitalie Sprînceană, Vlada Ciobanu, Victor Chironda și Maria Axenti) cu susținerea Rețelei Civice Urbane.
