Ion Sturza a publicat astăzi discursul pe care urma să-l țină în Parlament la 4 ianuarie, menționând că nu a fost un lucru ușor, întrucât nu este obișnuit să citească discursuri pregătite în scris, folosindu-se doar de notițe.
„Teze
Despre Guvernul desemnat
Membrii Cabinetului desemnat au dat dovadă de curaj și viziune despre ce ar trebui de făcut ca să scoatem țara din impas. Criteriile de selectare a membrilor de Guvern au fost: patriotismul, integritatea și profesionalismul lor. Criteriul de bază a fost integritatea, nu ca o manifestare de populism, dar ca un răspuns la cererea poporului.
Toți membrii Cabinetului au semnat în fața societății o declarație de integritate pe propria răspundere în care au confirmat că:
– au cazier juridic curat;
– nu au fost implicați în cazuri de corupție și trafic de influență;
– nu au dobândit averi ilicite etc.
Sunt convins că, de azi înainte, toți care râvnesc funcții publice vor trebui să semneze o astfel de declarație și să treacă purgatoriul societății civile.
Despre Programul de Guvernare
În orice am face, indiferent ce acțiuni am întreprinde, nu avem de ales decât să căutăm soluții realiste la problemele curente:
1. Cum ieșim din recesiunea economică și punem bazele unui nou model economic?
2. Cum facem ca, în condițiile sistării finanțării externe, bugetul să poată achita pensiile și salariile?
3. Asigurarea caselor cetățenilor noștri cu energie și căldură în această iarnă.
4. Cum demarăm procesul de infrastructură modernă. Facem ca Moldova să fie un furnizor de securitate, nu o problemă.
5. Cum reformăm Guvernul, transformându-l în unul cu o componență redusă, însă să fie și minim birocratic.
Toate obiectivele propuse, dar și soluțiile la acestea, și multe altele pot fi găsite în programul de guvernare. Totuși, nu putem avansa pe niciuna dintre direcții, dacă nu oferim răspunsuri la câteva întrebări care ne sunt adresate de cetățeni:
1. Cum au ajuns instituțiile statului, aparent legale, să devină ilegitime și să piardă suportul cetățenilor?
2. Cum au ajuns partidele politice la un minim istoric de încredere și până și acela ar trebui căutat cu microscopul?
3. Cum au ajuns liderii politici formali și informali cu un antirating care se apropie de 100%?
4. Cum a fost posibil să furi un miliard și să fim nevoiți să trecem la datoria de stat 12% din PIB, sărăcind instantaneu oamenii de două ori?
5. Cum a fost posibil ca 2/3 dintre activele băncilor să ajungă în mâini obscure?
6. Cine este astăzi dintre noi pregătit să iasă în fața poporului și să spună cum ar trebui să acoperim alte câteva miliarde de furturi din sistemul bancar, din banii publici?
7. Cum a fost posibil sabotajul interconectării sistemului de gaz și energie cu cel european?
8. Cum a fost posibilă cea mai mare spălare de bani din istoria contemporană? Bani de proveniență dubioasă care au ajuns pentru finanțarea lumii interlope, a grupărilor extremiste și a forțelor politice antieuropene.
9. Cum a devenit Moldova un rai al contrabandiștilor, traficanților, inclusiv cu materiale nucleare?
10. De ce acceptăm să ne fie furat din fiecare bucată de pâine, kw, m3 de gaz, minut de convorbire telefonică ?
11. Cum a fost posibil sa fie ignorate cererile poporului, expuse la cele mai mari manifestații de după Independență?
12. Cum a fost posibil să fim târâți într-un mizerabil război oligarhic, al lor, nu al nostru, al cetățenilor?
13. Cum…..
Atâta timp cât nu vom răspunde sincer la aceste întrebări, nu vom identifica vinovații și nu-i vom putea trage la răspundere, tot exercițiul nostru de a avea un Guvern ar fi lipsit în mare parte de sens.
Ar fi o eroare să considerăm că doar guvernanții sunt vinovați. În primul rând, suntem vinovați noi, cetățenii, că am admis tot ce s-a întâmplat. Așa cum am permis în ’47 cu mâinile noastre foamea, iar în ’50 deportările fruntașilor neamului.
Mulți consideră că schimbarea va veni din extern. E o abordare greșită! Schimbările nu vin nici de acolo de unde răsare soarele, nici de unde apune. Noi ne-am creat problemele, noi le vom rezolva. Nu vă cer votul. Vă întind o mână ca împreună să scoatem statul din captivitate și să-l întoarcem oamenilor. Aceasta este o linie de demarcare între întuneric și lumină. O mână ridicată înseamnă o speranță. O mână care rămâne în buzunar tot este o opțiune. Numai că buzunarele vor fi la un moment dat cusute, fie de procurori, fie de popor.
În câteva minute voi coborî de la tribuna Parlamentului în stradă, fără gărzi de corp, mașini blindate, batalioane înarmate care mi-ar păzi casa și somnul. Sunt gata să confrunt plutoanele de execuție mediatică și nu numai. Numai că dacă, acum două săptămâni, în spatele meu era un gol imens, astăzi sunt zeci, sute de mii de oameni.
Dumnezeu să ne dea minte, casele și demnitatea ni le vom apăra singuri!”
La 4 ianuarie, din lipsă de cvorum, Ion Sturza nu și-a putut prezenta echipa și programul de guvernare în fața deputaților.
