Sesiunea de toamnă-iarnă a Parlamentului e pe sfârșite, însă aleşii poporului nu se grăbesc să adopte în lectură finală proiectele de legi care prevăd introducerea cotei minime de reprezentare a femeilor în viaţa politică şi publică. În timp ce deputaţii încă stau pe gânduri, cetăţenii sunt convinși că femeile trebuie să fie reprezentate egal în toate domeniile vieţii, iar în funcţiile de conducere trebuie alese persoane competente, indiferent de gen.
În campania electorală pentru alegerile locale din acest an, pentru majoritatea alegătorilor nu a contat genul candidaților la funcția de primar sau consilier.
Pentru ei a fost mai important ca viitorii conducători să fie competenți și să gestioneze treburile în interesul comunităţii. „Chiar nu am ţinut cont cine va conduce localitatea, fie bărbat sau femeie, principalul să fie gospodar”, spune Valeriu Heghea, locuitor al comunei Sireţi din raionul Străşeni.
De aceeaşi părere sunt şi tinerii. „Bărbat sau femeie, nu are importanţă, atâta timp cât pot să-şi asume responsabilitatea de a conduce bine o localitate”, spune Eugenia Culeanu, o adolescentă din oraşul Străşeni.
Sunt şi alegători care preferă ca în funcţiile de conducere să predomine femeile. „În ţara noastră sunt mai multe femei decât bărbaţi. Atunci de ce să nu avem mai multe femei şi în fruntea satelor, oraşelor sau chiar în Parlament şi Guvern?”, se întreabă Dumitru Dodiţă din comuna Ustia, raionul Glodeni.
Doar 20 la sută din primarii aleși sunt femei
Potrivit Centrului Naţional de Studii şi Informare pentru Problemele Femeii „Parteneriat pentru Dezvoltare”, raionul Străşeni este fruntaş în ţară după numărul de femei alese în funcţia de primar la ultimele alegeri locale: peste 37 % din primarii aleşi o constituie femeile. La polul opus, raioanele cu cele mai puţine femei în fruntea localităţilor sunt Basarabeasca, Briceni şi Cantemir. Victoria Milenco, primara satului Bogdăneşti din raionul Briceni, are şi o explicaţie pentru acest indicator: „Partidele politice trebuie să promoveze mai activ femeile în funcţiile de conducere”. În raionul Briceni, doar două din cele 28 de primării sunt conduse de femei.
La scrutinul local din acest an, au fost aleşi 898 de primari şi doar 185 dintre ei sunt femei, ceea ce constituie 20,6 %. Potrivit unui studiu al Asociaţiei Promo-LEX, cele mai multe femei primar fac parte din Partidul Liberal, 28,84 % dintre primarii aleşi, iar cele mai puţine – din „Partidul Nostru”, 22,72 %. Astfel, nicio formațiune politică nu a atins cota de cel puţin 40 %, pe care şi-au asumat-o public mulţi dintre liderii partidelor politice.
Amintim că în anul 2014, Guvernul Republicii Moldova a avizat pozitiv două proiecte de lege de susţinere a promovării femeilor în viaţa publică şi politică: unul elaborat de deputaţii PLDM Liliana Palihovici şi Valeriu Streleţ, în care se propune o cotă minimă de 30 % de reprezentare a femeilor pe listele de candidaţi în Parlament; altul al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei – unde se propunea cota minimă de 40 % şi alte modificări, cum ar fi: interzicerea publicităţii sexiste, asigurarea dreptului bărbaţilor la concediu paternal, protecţie suplimentară şi sancţiuni pentru încălcarea principiului egalităţii de gen etc. Ambele proiecte au fost votate de deputaţi doar în prima lectură. Proiectul pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 180 din 15 mai 2014 a stârnit discuţii aprinse în şedinţa Legislativului din 17 iulie 2014, când a fost votat în prima lectură. Atunci Corina Fusu, fosta deputată, actualmente ministră în exerciţiu a Educaţiei, afirma că nici la aprobarea bugetului nu s-a discutat atât de aprins şi că aleşii poporului trebuie să-şi asume responsabilitatea de a recunoaşte rolul femeii în politică.
Discuții la infinit
La aproape un an şi jumătate de la votarea în prima lectură, deputaţii nu se grăbesc să adopte aceste proiecte de legi în lectură finală. Vladimir Ţurcan, deputat socialist şi preşedintele Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice din Parlament, afirmă că iniţiativa venită din partea Guvernului va fi examinată în Comisie şi propusă spre examinare Biroului permanent al Legislativului în sesiunea curentă. „Votarea în lectura a doua nu depinde numai de membrii comisiei noastre. Încă nu ştiu care sunt acum opiniile celorlalţi deputaţi pe marginea acestui proiect”, spune Vladimir Ţurcan.
Deputatul liberal-democrat Valeriu Ghileţchi, care anterior a criticat dur această iniţiativă, spune că nu ştie dacă o va susţine în lectura a doua. „Acest proiect de lege impune o cotă de 40 % femei inclusiv în conducerea companiilor private, iar asta depăşeşte orice limite. Înţeleg ca în structurile de stat să fie stabilite anumite cote, dar nu le poţi impune şi în consiliile de administraţie ale companiilor private. Când a fost votat în prima lectură, eu l-am criticat, am făcut şi unele amendamente. Voi lua o decizie finală în funcţie de cum va arăta proiectul în lectura a doua”, precizează V. Ghileţchi.
Avem nevoie de promovarea femeilor nu doar în Parlament, dar şi în societate
Aliona Apostu, analist electoral la Asociaţia Promo-LEX, afirmă că societatea moldovenească încă nu percepe care este potenţialul femeilor. „În mentalitatea multora din concetăţenii noştri, femeile nu sunt lidere, mulţi în general nu înţeleg că ele pot conduce. Reprezentarea femeilor este scăzută la toate nivelurile decizionale şi din vina unor politicieni mediocri bărbaţi care acceptă să concureze la egal cu o femeie. De obicei, o femeie vede dezvoltarea societăţii din perspectiva socială, pe când bărbaţii mai mult din perspectiva afacerii. În situaţia Republicii Moldova, cred că avem nevoie nu numai de o campanie de promovare a femeilor la nivel de Parlament şi Guvern, dar şi în general de promovarea femeilor în societate”, conchide Aliona Apostu.
Dacă aleşii poporului vor adopta una din cele două iniţiative în sesiunea de toamnă-iarnă 2015, atunci Codul electoral şi Legea privind partidele politice vor fi completate cu obligaţia ca cel puţin 30 sau 40 la sută dintre candidaţi pe listele partidelor la alegeri să fie femei. Cota de reprezentare a femeilor în procesul decizional de cel puţin 40 % este similară cu cea recomandată de Consiliul Europei.
