Procesul de selectare a judecătorilor este unul formal şi netransparent. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu ţine cont de deciziile argumentate ale Colegiul de selecție și carieră a Judecătorilor (CSCJ) şi propune în funcţii judecători aleşi după criterii cunoscute doar de ei. Specialiştii susţin că CSM trebuie obligat în mod clar prin lege să-şi motiveze, în scris, deciziile pe fiecare caz în parte, dar şi să fie omise unele lacune legislative ce îi permite CSM să evite deciziile CSCJ.
În anul 2012, în cadrul CSM, a fost instituită o structură nouă–CSCJ, ce examinează şi evaluează dosarele candidaţilor la funcţia de judecător în baza a opt criterii, stabilite în Regulamentul cu privire la criteriile de selecţie, promovare și transferare a judecătorilor. Cele mai relevante sunt: rezultatul examenului final susţinut de către candidaţi la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ, ca să devină judecători, aceştia sunt obligaţi să absolvească această instituţie); corectitudinea şi integritatea candidatului la funcţia de judecător; vechimea în muncă în sistemul judiciar; gradul știinţific şi experienţa didactică. După evaluarea dosarelor, Colegiul compus din şapte membri adoptă hotărâri motivate cu privire la fiecare candidat în parte şi le atribuie o notă finală. Deciziile argumentate sunt expediate în adresa CSM.
Criterii nescrise ale CSM
Consiliului, din care fac parte 12 membri, i se reproşează că propune, deseori, în funcţia de judecător candidaţi care obţin note mai mici decât ar fi necesar la examenul de evaluare al CSCJ, iar membrii CSM nu-şi motivează hotărârea aşa cum e stipulat în legislaţie (Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Articolul 19, p.2). În plus, CSCJ riscă să devină o structură formală şi fără autoritate.
Ilie Chirtoacă, expert la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) nu pune la îndoială experienţa, profesionalismul şi responsabilitatea membrilor CSM, mai ales că au fost aleşi de majoritatea colegilor lor, dar se arată nedumerit că aceştia aplică unele criterii nescrise pentru numirea judecătorilor. El adaugă: „Nu exclud că aceștia (membrii CSM-n.n.) sunt extrem de diligenți (metodici- n.n.) și ar putea să cunoască lucruri pe care colegiile specializate le-ar putea scăpa din vedere. Totuși, aceste informații suplimentare (…) nu se aduc la cunoștința CSCJ, (…) și nici nu sunt expuse în hotărârile emise de CSM. Acest lucru știrbește, în primul rând, din autoritatea CSCJ, căreia CSM i-a delegat responsabilitatea de selecție și evaluare”.
Anatolie Ţurcan, membru CSM, împărtăşeşte opinia că CSM trebuie să-şi motiveze deciziile atunci când decide să selecteze un candidat la funcţia de judecător care a obţinut un punctaj mai mic atribuit de CSCJ. El mai menţionează: „Întrebarea este dacă ne duce capul să facem acest lucru? Mai este o chestie, eu le-aş da prioritate la numirea în funcţia de judecător acelor candidaţi care au activat în instanţă, începând de la grefier până la asistent judiciar şi nu la aceşti „doctoraşi” în drept care nu au nicio zi lucrată în acest domeniu. Personal, în calitate de membru al CSM nu i-am votat pe candidaţii cu un punctaj mai mic”.
CSM interpretează legislaţia aşa cum îi convine
Dumitru Visternicean, un alt membru CSM, afirmă că membrii CSM discută întotdeauna şi analizează dosarele candidaţilor la funcţia de judecător, doar că CSM nu este obligat să ţină cont, în totalitate, de concluzia CSJC în timpul desfăşurării concursului de selectare. El specifică: „Da, această concluzie joacă un rol primordial, dar nu absolut”. Expertul CRJM, Ilie Chirtoacă, îl contrazice însă şi spune că Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte clar că selectarea candidaţilor pentru funcţia de judecător se face de către CSM în baza hotărârii Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor. El precizează: „Problema este că legea nu stabileşte expres ca selecţia să fie făcută în ordine descrescătoare punctajului primit de candidaţi. Iată de ce membrii CSM interpretează acest lucru, iar lipsa unui proces transparent de selectare știrbește și din credibilitatea CSM, care şi-ar atribui competenţe similare cu cele ale Colegiului de selecţie”.
Majoritatea experţilor pledează pentru eliminarea lacunelor din legislaţie, ce ar face mai transparent şi eficient procesul de selectare a judecătorilor. Toţi candidaţii la funcţia de judecător desemnaţi de CSM sunt propuşi preşedintelui ţării pentru aprobare, care poate decide să accepte sau să respingă aceste persoane.
Lilia Zaharia
