La 25 septembrie 2015, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a fost inaugurată expoziţia „Patrimoniul industrial – patrimoniul cultural în dialog cu progresul”.
Evenimentul expozițional de anvergură de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a început cu un program de romanțe oferit de interpretele Eugenia Tudose și Elena Țurcanu, care reprezintă un dublet nativ inedit, ca surori, fiecare în parte posedând voce veritabilă și bine timbrată.
„În aceste zile, în Republica Moldova și în spațiul european, au loc niște manifestații de amploare, care sunt consacrate Patrimoniului Cultural European. În fiecare an, aceste zile se consacră unui anumit tip de patrimoniu. În acest an, genericul sărbătorilor este patrimoniul tehnic și industrial. De aceea, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și-a propus o expoziție, care prezintă cultura urbană”, a declarat Mihai Ursu, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.
„Simbolismul acestei expoziții este axat pe câteva coordonate. Prima – cea a timpului, reprezentată de ceasuri, pentru că odată cu invenția lor, acestea au venit să dea istoriei ritmurile pe care omul le trăiește. Totodată, el nu trebuie să uite de timpul cosmic și de timpul obiectiv, pentru că ceasurile măsoară viața umană raportată la acest timp cosmic. De aceea, ne mândrim cu ceasurile pe care le avem aici în colecție, pentru că ele întotdeauna au însemnat un dialog cultural al diferitelor civilizații. O altă linie de subiect este modul de a comunica. Astfel, radioul și, ulterior, televizorul au fost mereu un mod de a comunica cu toată lumea și de a afla cum este ea dincolo de noi și de a accepta provocările acesteia, pentru a te face mai bun, mai deschis, mai creativ, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a-ți păstra lumea ta, că este uneori mai bună decât cea pe care ți-o comunică radioul și televizorul, iar mai recent – calculatorul. Muzica – a treia linie de subiect – este o dedicare de sine, în care muzicienii transmit publicului trăiri sufletești. Instrumentele muzicale adunate aici, deși puține, sunt acele voci ale culturii urbane care au însoțit trăirile. Cultura urbană știe să dea glas, așa încât să fie înțeleasă de ceilalți, iar artiștii cântă, în speranța că cineva îi ascultă și asta nu-i deranjează. Și pentru că ne adresăm omului, am adunat lucruri din industria care are grijă de el, să-l îmbrace și să-l facă cât mai plăcut lumii. Așadar, la cei 125 de ani ai Muzeului, este prima expoziție dedicată patrimoniului urban, absolut incomensurabilă”, a spus entuziasmată Varvara Buzilă, secretar științific, etnograf și muzeograf.
„Conducerea Ministerului Culturii vă felicită cu ocazia deschiderii acestei expoziții. Într-adevăr, zilele respective ne oferă posibilitatea nouă, ca o parte a familiei europene, să acordăm atenție patrimoniului european și celui industrial și tehnic. Fie ca tradiția acestor zile să continue și în anii următori cu același succes”, a spus Sergiu Ciocanu, Şeful direcţiei patrimoniu de la Ministerul Culturii.
Demersul expoziţiei ţine să demonstreze valoarea documentară, istorică şi artistică a celor mai interesante, ca ansamblu tematic, colecţii patrimoniale, precum obiectele tehnice şi uzuale specifice pentru evoluţia ştiinţei şi tehnicii universale din sec. XIX şi prima jumătate a sec. XX (ceasuri, samovare, tacâmuri, pick-upuri, magnetofoane, radiouri, maşini de scris, mașini de calcul şi calculatoare, instalaţii de iluminat, maşini de cusut, valize, aparate de înregistrare şi redare a sunetului etc.).
De asemenea, patrimoniul industrial şi tehnic al Republicii Moldova a fost ilustrat prin fotografii cu exemple de componente ale acestuia: edificii ale fostelor fabrici şi uzine, diverse construcţii industriale, centrale electrice, mori de apă şi de vânt, ateliere de meserii etc.
Veronica Railean
