Mai mulţi ani la rând, experţii în domeniul drepturilor omului menţionau că activitatea Instituţiei Avocaţilor Parlamentari – Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova (CpDOM) este ineficientă şi trebuie reformată. La momentul actual, cu sprijinul Consiliului Europei, această reformă este în desfăşurare, iar specialiştii solicită ca activitatea Oficiului Avocatului Poporului să fie una transparentă.
Ineficienţa activităţii CpDOM era cauzată, pe de o parte, de finanţarea insuficientă, ceea ce submina capacitatea de a angaja personal, de a utiliza spaţii dotate şi de a desfăşura unele activităţi conform mandatului său, iar pe de altă parte – de capacităţile reduse ale angajaţilor la nivel individual şi instituţional. Necesitatea reformării acestei instituţii este specificată şi în Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei (SRSJ) pentru anii 2011-2016. Planul de Acţiuni pentru realizarea SRSJ prevede reformarea instituţională a CpDOM, dar şi schimbarea modalităţii de numire şi de evaluare a performanţelor avocatului parlamentar.
Reformele în această instituţie au început, astfel că în anul 2014, avocatul parlamentar a fost înlocuit cu avocatul poporului. Potrivit modificărilor legislative, Avocatul Poporului (Ombudsman), este în prezent entitatea ce asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor omului de către autorităţile publice, de către organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile necomerciale şi de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.
Avocatul Poporului trebuie să fie mai aproape de cetăţeni
Experţii în domeniul drepturilor omului spun că societatea vrea o activitate transparentă a Avocatului Poporului. „Dacă s-ar comunica cu regularitate cu cetăţenii, inclusiv prin intermediul mass-media, atunci instituţia ar avea rezultate. Dacă Avocatul Poporului ar organiza, lunar, conferinţe de presă la care să le spună oamenilor despre cazurile examinate şi care au fost deficienţele constatate, sunt sigură că societatea civilă ar ajuta în multe situaţii. Şi aici nu mă refer la exercitarea presiunii asupra domeniului judiciar, ci la anumite probleme sistemice care trebuie discutate. Astfel, se va simţi că această instituţie apără interesele poporului”, a declarat Lilia Carasciuc, directoare executivă a Organizaţiei Transparency International-Moldova.
O mai mare transparenţă în activitatea acestei instituţii solicită şi partenerii externi ai ţării noastre. La mijlocul lunii iulie curent, Consiliul Europei a lansat un proiect major de susținere a reformei justiției penale în Republica Moldova, iar la evenimentul de lansare s-a discutat şi despre necesitatea continuării reformelor instituţiei Avocatul Poporului. Participanţii au menţionat că autorităţile naţionale trebuie să accepte recomandările Consiliului Europei de a alinia Oficiul Avocatului Poporului la Principiile referitoare la statutul instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, adoptate de Comisia ONU a Drepturilor Omului, numite şi „Principiile de la Paris”. Tatiana Termacic, şefa Direcției Implementarea la nivel național a Drepturilor Omului din cadrul Directoratului Drepturile Omului al Consiliul Europei, spune că reforma presupune eficientizarea instituţiei Avocatului Poporului, iar una din activităţile-cheie ale acesteia trebuie să fie colaborarea permanentă cu societatea civilă. De asemenea, urmează să fie îmbunătăţită calitatea rapoartelor Ombudsmanului şi diseminarea largă a acestora în rândul angajaţilor din domeniul justiției, funcţionarilor publici şi publicului.
Avocatul poporului, Mihail Cotorobai, a menţionat că instituţia îşi propune să fie un mediator între cetăţeni şi guvernanţi: „Eu am declarat deschidere şi transparenţă. În faţa mea stă poporul, în spate stau guvernanţii, iar în poziţia de mediator, îmi propun să fiu foarte activ”.
Străinii ne ajută să îmbunătăţim activitatea Avocatului Poporului
Proiectul „Susținerea reformei justiției penale în Republica Moldova”, în valoare de două milioane de dolari, este finanțat de Guvernul Danemarcei. El prevede susţinerea reformării Procuraturii, a Oficiului Avocatului Poporului, dar şi facilitarea implementării mecanismului de prevenire a torturii. Proiectul face parte din planul de acţiuni al Consiliului Europei pentru susţinerea reformelor democratice în Republica Moldova, în perioada 2013-2016 şi oferă suport autorităţilor noastre pentru implementarea acţiunilor prevăzute de Strategia de reformare a sectorului justiţiei.
Jose-Luis Herrero, şeful Oficiului Consiliului Europei la Chişinău, a atenţionat însă că, odată reformate, aceste instituţii ar trebui să aibă şi rezultate convingătoare. „Moldova primeşte asistenţă tehnică de la Consiliul Europei, iar experţii fac schimb de experienţă, însă toată asistenţa oferită trebuie să se vadă şi să se simtă, adică să ducă la schimbări în ţară”, a atenţionat Jose-Luis Herrero.
Lilia Zaharia
