O treime din numărul total al candidaţilor la funcţiile vacante de judecător sunt angajaţi ai instanţelor, cei mai mulţi activând în prezent în calitate de asistenţi judiciari. Unii dintre ei „stau în rând” pentru a fi numiţi în această funcţie încă din anul 2013. Pretendenţii la roba de magistrat sunt evaluaţi de către Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
La momentul actual, la CSM sunt înregistraţi 34 de candidaţi la funcţia de judecător, inclusiv 11 care activează în calitate de asistenţi judiciari. Aceştia sunt urmaţi de avocaţi, procurori, dar şi angajaţi din aparatul CSM şi al Curţii Supreme de Justiţie.
Pe lângă studiile juridice, candidaţii trebuie să întrunească un şir de alte condiţii: să fie absolvenţi ai Institutului Naţional al Justiţiei (INJ) sau să posede vechime în muncă, să aibă capacitate de exerciţiu, să fie fără antecedente penale şi să corespundă cerinţelor medicale pentru exercitarea funcţiei. Conform Legii cu privire la statutul judecătorului, se consideră vechime în muncă activitatea candidatului pe parcursul ultimilor cinci ani în calitate de judecător sau judecător-asistent al Curţii Constituţionale, judecător în instanţele internaţionale, procuror, profesor de drept titular în instituţiile de învăţământ superior acreditate, avocat, asistent judiciar sau grefier.
Dacă corespund criteriilor menţionate, candidaţii trec prin „filtrul” Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor de pe lângă CSM. În procesul de selecţie, membrii Colegiului îi verifică în baza mai multor criterii: nivelul de cunoştinţe şi aptitudinile profesionale, capacitatea de aplicare în practică a cunoştinţelor, vechimea în funcţia de judecător sau în alte funcţii de specialitate juridică, indicatorii calitativi şi cantitativi ai activităţii desfăşurate în funcţia de judecător sau, după caz, în alte funcţii de specialitate juridică, respectarea standardelor etice, experienţă în activitatea didactică şi ştiinţifică.
Notă mare la INJ, puncte mai puţine acordate de Colegiu
Regulamentul cu privire la criteriile de selecţie, promovare şi transferare a judecătorilor stabileşte că, pentru admiterea la concurs, candidaţii la funcţia de judecător trebuie să acumuleze cel puţin 75 de puncte. În prezent, doar 16 din cei 34 de pretendenţi au obţinut de la Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor un rezultat ce variază între 70 şi 74 de puncte, iar acest punctaj poate fi completat în funcţie de rezultatele examenului de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei. Astfel, pentru nota 10 obţinută de candidat la INJ, acestuia i se mai acordă 30 puncte; pentru nota 9 – 20 puncte; pentru nota 8 – 10 puncte, iar pentru nota 7 – 5 puncte.
Gheorghe Avornic, membru CSM, menţionează că pretendenţii la funcţia de judecător trebuie să fie buni specialişti. „Nu înţeleg de ce sunt aşa mulţi absolvenţi ai INJ care au obţinut puţine puncte la evaluarea Colegiului. Pot doar să presupun că unii nu s-au pregătit bine, alţii s-au gândit că poate vor trece aşa…”, spune Gheorghe Avornic.
Preşedintele ţării poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSM
După evaluare, lista finală a candidaţilor se publică pe pagină web a CSM în ordinea descrescătoare a punctajului acumulat. Ulterior, judecătorii sunt numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea CSM, iniţial pe un termen de cinci ani.
Legea stabileşte că Preşedintele Republicii poate respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM. La propunerea repetată a CSM, Preşedintele trebuie să emită un decret privind numirea în funcţia de judecător în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate.
Printre candidaţii care au fost respinşi o dată de Preşedintele ţării sunt şi doi feciori de judecători. Este vorba de Petru Harmaniuc (asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiţie), fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc, şi Corneliu Creţu (asistent judiciar la Judecătoria Centru din municipiul Chişinău), feciorul fostului magistrat, Gheorghe Creţu. Anul trecut, cererile acestor doi candidaţi au fost respinse de CSM după ce şi şeful statului, Nicolae Timofti, a refuzat să-i numească în această funcţie, din motiv că nu întrunesc cerințele de integritate.
