Ultima zi de duminică a lunii mai, pe întreg teritoriul Republicii Moldova se marchează Ziua Nistrului, astfel aducând un omagiu celui mai frumos râu al țării noastre.
Lansarea investigațiilor de salvgardare și eliminare durabilă a impedimentelor, conform cerinţelor de protecţie a mediului, ținând cont de importanţa majoră a fluviului Nistru pentru Republica Moldova, de importanţa sa socială, istorico-culturală și turistică și având în vedere necesitatea acestuia pentru economia regiunii și menţinerea balanţei ecologice, la 31 mai, Ministerul Mediului va consemna „Ziua Nistrului” prin organizarea unei expediții pe fluviul Nistru cu scopul evaluării implementării proiectelor investiționale în domeniul protecției și gestionării durabile a apelor Nistrului. Expediția va începe în regiunea în s. Talmaza și va finaliza în s. Palanca. Acest sector a fost ales ca un exemplu pentru a demonstra importanța proiectelor implementate pentru protecția și gestionarea durabilă a apelor Nistrului.
Plantarea fâșiilor riverane de protecție a apelor Nistrului. Fâșiile riverane constituie un element important pentru protecţia malurilor împotriva eroziunii şi alunecărilor de teren. De asemenea, acestea creează un adăpost pentru fauna din regiune.
Instalarea stațiile hidrometeorologice de monitorizare a calității și cantității resurselor de apă. Monitorizarea calităţii apei fluviului Nistru pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Dotarea rețelei de monitorizare a calității și cantității apelor contribuie la adoptarea deciziilor în mod operativ.
Construirea ecluzelor pentru crearea zonelor umede. Este de menționat și faptul că „Nistrul de Jos” este Zonă Ramsar – zonă umedă de importanță internațională.
Reabilitarea digurilor de protecție împotriva inundațiilor. Oficiali din cadrul corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, reprezentanți ai administrației din stânga Nistrului și specialiști, ecologi din Ucraina, vor evolua importanța colaborării cu Ucraina. În calitate de organ central al administrației publice în domeniul mediului, Ministerul Mediului implementează politica de stat în domeniul gestionării resurselor de apă. Cert este că poluarea nu are granițe nici geografice, nici administrative. În acest sens, se impune ca de rând cu autoritățile și organizațiile neguvernamentale și sectorul de afaceri, și cetățenii să-și asume o parte din responsabilitatea față de protecția mediului și a bazinelor râurilor prin schimbarea atitudinii, înțelegând necesitatea unor acțiuni comune privind dezvoltarea durabilă a resurselor naturale.
Nistru este un fluviu transfrontalier! În partea sa superioară, Nistrul curge pe teritoriul Ucrainei. În partea de mijloc curge între Republica Moldova şi Ucraina, şi la gură, din nou în Ucraina. Pe întreaga sa lungime, apele fluviului curg între ţărmurile dens populate.
Mare, curat, bogat în peşte, acest fluviu, timp de secole, a atras oamenii la el pentru a se stabili. Treptat, se măreau localitățile și oraşele, iar râul, dintr-o simplă sursă de apă şi de peşte, s-a transformat într-o rută comercială importantă, o cale pentru transportul cu pluta şi transportarea oamenilor, din el au început să extragă materiale de construcție, să verse în el deşeurile gospodărești şi industriale, să scoată apă pentru irigaţii. Aceasta însă a afectat mult starea ecologică a fluviului.
Pe teritoriul Moldovei, bazinul Nistrului este leagănul locurilor cu adevărat pitorești. Malurile râului sunt abrupte şi pietroase în cursul mijlociu, plate şi deschise în apropierea cursului inferior, ele bucurându-ne ochiul cu o permanentă schimbare de peisaj. Sunt deosebit de frumoase meandrele Nistrului, mai ales primăvara, în aprilie, când pe maluri ca o panglică mare albă se întind livezile înflorite de măr.
De la Naslavcea şi până la Palanca să tot admiri perlele naturale şi spirituale. Anume de la intrare şi până la liman se află cele mai multe şi mai frumoase monumente ale naturii şi rezervaţii peisagistice din ţară – Lencăuţi, Călărăşeuca, Rudi-Arioneşti, Cremenciug-Holoşniţa, Iorjniţa, Cosăuţi, Trifăuţi, Napadova, Japca, Climăuţi, Socola, Valea Adâncă, Saharna, Ţîpova, Holercani, Dubăsarii Vechi, Teliţa, Hîrbovăţ ş.a.
Vegetaţia podişului Nistrului este prezentată prin păduri şi stepă cu zona de tranziţie a silvostepei. Toate sectoarele mai înalte (peste 250 m) sunt acoperite de păduri, predominant de foioase. Pe versanţii abrupţi ai fluviului Nistru, deseori stâncoşi, sunt prezente desişuri imense de arbuşti. În stepa Bălţului pădurile lipsesc; în prezent ea complet este valorificată, păşuni şi fâneţe sunt foarte puţine. Spre sud-vest de or. Tighina, unde bazinul Nistrului brusc se îngustează, pădurile de asemenea lipsesc, cu excepţia fâşiei înguste de păduri de stejar de-a lungul văii râului şi a celor de plop din luncă. În regiunea de stepă, în prezent valorificată, uneori se întâlnesc desişuri de arbuşti. În pădurile din luncă cresc ulmul, mesteacănul, stejarul, frasinul, în amonte de or. Tiraspol – salcia şi plopul.
Fauna ecosistemelor acvatice şi palustre ale fluviului Nistru cuprinde 125 de specii de animale vertebrate, ceea ce constituie peste 80% din numărul total de vertebrate prezente în ecosistemele acvatice. O biodiversitate bogată posedă bălţile din cursul inferior al Nistrului, unde vieţuiesc multe specii periclitate şi vulnerabile, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, cum ar fi: vidra (Lutra lutra), nurca europeană (Lutreola lutreola), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egretta alba), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), lebăda de vară (Cygnus olor) etc.
Bazinul Nistrului este bogat în ape subterane. Partea Podolică a bazinului este bogată în depuneri argilo-nisipoase (sarmaţiene), care conţin mai multe orizonturi acvifere. Din ele izvorăsc practic toţi afluenţii Nistrului din Podolia şi tot din ele şi se alimentează. În văile râurilor, care drenează aceste orizonturi acvifere, sunt mule izvoare, bogată în apă de calitate bună. La sud, lângă Nistru, orizonturile acvifere sarmaţiene sunt mai puţin bogate în apă, de aceea şi izvoare sunt mai puţine, cu un debit redus. Aici predomină orizonturile acvifere de origine cretacică, de unde iau naştere un şir de izvoare, care sporesc debitul râurilor din bazinul Nistrului.
Fluviul Nistru – principala arteră acvatică a Republicii Moldova – joacă un rol vital în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, în asigurarea necesităţilor agriculturii, industriei şi, în general, în dezvoltarea durabilă a ţării. Concomitent, fluviul Nistru reprezintă sursa ce determină existenţa unor zone umede de importanţă internaţională, precum şi starea ecosistemului Mării Negre.
Apa Nistrului e de o calitate bună: fără miros, plăcută la gust, e şi puţin mineralizată. Pe cursul întregului râu apa e potabilă, e bună pentru irigare, utilizare industrială. Dar, datorită factorului antropic, acest fluviu atât de important pentru țara noastră, se confruntă cu timpuri grele fiind afectată continuu atât calitatea apei cât și integritatea ecosistemului în general.
În componenţa apei fluviului Nistru predomină poluanţii de origine organică proveniţi din deversarea apelor reziduale din oraşe sau din dejecţiile animaliere aduse în fluviu de către afluenţii săi din satele riverane.
