Proiectul legii antitutun a ajuns pe agenda deputaților, asta după ce a fost dezbătut un an, apoi un alt an a stat în Parlament. El urmează să fie pus în discuție și votat în primă lectură, vineri, 29 mai, cu două zile înainte de Ziua Mondială Antitutun.
Potrivit Mold-Street.com, documentul ar urma să impună reguli foarte dure pentru producătorii şi importatorii de produse din tutun. El prevede între altele interzicerea țigaretelor cu arome, interzicerea publicității și promovării produselor, interzicerea fumatului în locurile publice, pictograme, interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, dar și excluderea industriei de la consultări în procesul legislativ, interzicerea implicării companiilor de tutun în viața comunității, prin sponsorizări.
Publicitatea şi fumatul în spaţiile publice vor fi interzise în totalitate, iar pachetele de ţigări vor conţine mesaje privind riscurile fumatului pe cel puţin 75% din suprafaţă. De asemenea, ar urma să fie interzise folosirea de culori aprinse şi caracteristicile lights, slim, superslim, mild care creează falsa impresie că unele ţigări sunt mai puţin dăunătoare. Şi amenzile pentru nerespectare acestor prevederi vor fi usturătoare.
40.487 de ani de viață sănătoasă costă 709,8 milioane lei
Autorii susţin că astfel, Moldova se va ralia ţărilor care, după adoptarea unor legislaţii antitutun eficiente, au reuşit să scadă consumul de tutun, să prevină dependenţa de nicotină în rândul copiilor şi a femeilor şi să crească speranţa de viaţă a populaţiei.
Unul dintre argumente folosite de autori este că tutunul este singura cauză de deces, care poate fi prevenită, iar adoptarea opţiunilor recomandate va permite salvarea anuală a 40.487 ani de viaţă sănătoasă la costul de 709,8 milioane lei.
Documentul a generat discuţii aprinse în cadrul Grupurilor de lucru, chiar şi în cadrul Guvernului, unde s-a lovit de opoziţia dură în special a ministerului Finanţelor, care a cerut revizuirea documentului.
În Parlament sunt suficiente voci care spun că proiectul în versiunea ajunsă este ambiguu şi chiar dăunător. De exemplu, în raportul Comisiei parlamentare agricultură şi industria alimentară se atrage atenţia la faptul că adoptarea proiectului în varianta propusă va duce la dispariţia a cel puţin 3.000 de locuri de muncă, iar interzicerea ţigărilor fără filtru va afecta principalul producător local de ţigări şi va stimula fenomenul contrabandei de ţigări din regiunea transnistreană.
Şi mai dură a fost reacţia industriei tutunului, care susţine că prin acest document va fi scoasă în afara legii, iar propunerile exced cu mult prevederile noii Directive a tutunului, adoptată anul trecut la Bruxelles și aflată în curs de transpunere în țările membre ale Uniunii Europene.
Compania JT International a atras atenţia la faptul că la ultimele dezbateri asupra proiectului au avut acces exclusiv reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) şi ai Ministerului sănătății, fără a se permite prezența industriei legale a tutunului sau a asociațiilor mediului de afaceri.
Mărul discordiei și a țigaretelor ilegale
„Dacă proiectul este votat de Parlament, piața legală a țigaretelor va fi paralizată, iar piața Moldovei se va deschide larg pentru țigaretele ilegale”, a spus Mark Rock, General Manager JTI Romania, Moldova & Bulgaria.
Potrivit JTI, interzicerea imediată a unor categorii întregi de produse din tutun, incluzând produse cu capsule și cele cu arome caracteristice va conduce inevitabil la migrarea consumatorilor către produse similare de contrabandă. Pentru evitarea unei astfel de evoluții se impune în mod firesc acordarea unei perioade de derogare de până la 5 ani pentru a permite adaptarea preferințelor consumatorilor, recomandă JTI.
Pentru Republica Moldova implementarea unor asemenea prevederi reprezintă un risc major, ținând cont de faptul că actualmente autoritățile de la Chișinău nu controlează o parte din teritoriul țării, regiunea transnistreană reprezentând o sursă de produse contrafăcute și un teritoriu de tranzit pentru contrabandă cu țigarete.
Compania sugerează că pentru adoptarea legii s-ar face lobby din partea unor organizații internaționale, care au şi promis că vor acorda Moldovei finanțare de câteva zeci de milioane de dolari pentru servicii de sănătate.
