Profesorul Dragoș Mihael Ciuparu este inginer chimist. În elaborarea politicilor şi administrația publică s-a implicat, inițial, ca membru al Comisiei Prezidențiale pentru Educație și Politici de Cercetare din România, care a contribuit la lansarea procesului de reforme şi al Consiliului Național pentru Cercetări Științifice. În anii 2010 – 2012, fiind Preşedinte al Autorității Naționale de Cercetări Științifice, a gestionat toate programele de fonduri în domeniul elaborării politicilor cercetărilor competitive din România. În prezent este consilier al Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice în Moldova (EUHLPAM) pentru Ministerul Educației de la Chişinău.
— Dle Ciuparu, care a fost pentru dumneavoastră cea mai mare provocare în calitate de consilier în cadrul Ministerului Educației din Republica Moldova?
— Cea mai mare provocare a fost să înțeleg pe deplin contextul social, economic, cultural și politic în care urmează să fie aplicate politicile educaționale pe care le elaborăm. Pentru ca acestea să producă efecte benefice pe termen mediu și lung, este foarte important ca soluțiile pe care le propunem pentru problemele din societate, în general, și cele din sistemul educațional, în particular, să fie potrivite, aplicabile și compatibile cu mediul socio-economic și cultural. Chiar dacă noi, consilierii, nu avem aceeași responsabilitate ca miniştrii pe care îi consiliem, efectele pe care soluțiile propuse de noi le produc în societatea moldovenească poartă o încărcătură morală importantă. Şi nu ne este indiferent ce se întâmplă ca urmare a deciziilor luate pe baza propunerilor noastre.
„Comasarea şcolilor este absolut necesară pentru creşterea calității studiilor”
— Comasarea şcolilor şi grădinițelor a stârnit multe nemulțumiri. De ce s-a întâmplat acest lucru? Care au fost efectele concrete de pe urma comasării?
— Iată un bun exemplu în raport cu prima întrebare. Deși știam că această măsură va fi greu de înțeles de populație, am sprijinit-o ca fiind absolut necesară pentru creșterea calității educației din școli. La o primă privire, această măsură poate fi percepută ca având efect negativ asupra comunităților, presupunând un oarecare disconfort pentru elevi şi părinți prin necesitatea deplasării lor pe o distanță mai mare până la școală. La o analiză mai atentă însă această măsură e obligatorie dacă vrem să asigurăm creșterea calității. Bunăoară, foarte multe resurse alocate educației se cheltuiau pentru întreținerea unor școli supradimensionate față de numărul elevilor deserviți. La fel, existau dificultăți în asigurarea personalului didactic calificat la toate disciplinele, respectiv nu-şi puteau permite să asigure diversitate în studiul limbilor străine sau să ofere o paletă largă de discipline opționale. Prin închiderea școlilor în care învață doar câțiva copii, s-a reușit o concentrare a resurselor, fapt ce a avut efecte pozitive pe mai multe dimensiuni.
— Care ar fi aceste dimensiuni?
— Înainte de toate, în baza mecanismului de finanțare per elev, în şcolile mari – ca urmare a creşterii numărului de elevi – au crescut resursele financiare. Astfel, instituția dispune de rezerve suplimentare pentru dezvoltare. Acum aceste şcoli au posibilitatea să-şi dezvolte infrastructura – spații de învățământ, laboratoare, săli de sport, cămine, cantine etc. – şi să atragă resurse umane de calitate prin oferirea unei perspective de dezvoltare a carierei pe termen lung. La fel, ele pot să atragă proiecte de dezvoltare, susținute financiar de donatori externi, cum este cazul proiectului de dezvoltare a rețelei școlare susținut de Banca Mondială, în valoare de 40 de milioane USD. Drept urmare, copiii care ar fi învățat într-o școală mică, în care același profesor le-ar fi predat două – trei materii şi ar fi făcut ore în paralel cu copii de alte clase, acum vor avea parte de studii cu profesori calificați la fiecare disciplină, laboratoare dotate, materiale didactice moderne și metode de predare de ultimă generație. Deși în raioanele ce au încheiat procesul de restructurare a rețelei şcolare sunt multe exemple de succes, aş menționa aici unul singur, cel al Liceului „Olimp” din raionul Sângerei. După restructurare, instituția are bugete anuale ce i-au permis renovarea spațiilor, achiziția tehnicii moderne de predare şi a calculatoarelor, dar şi salarizarea substanțial majorată a cadrelor didactice – şi toate acestea fără a solicita contribuția părinților. Sunt convins că astfel de exemple vor apărea din ce în ce mai frecvent.
„Este spre binele întregii societăți ca orice examen să se desfășoare corect”
— În curând vor avea loc examenele de bacalaureat 2015. Este, în prezent, modalitatea de susținere a bacalaureatului asemănătoare cu cea din oricare altă țară din Uniunea Europeană?
— Dacă trecem peste pragul emoțional reprezentat de aşa-zisele condiții stresante de susținere a examenelor în prezența camerelor de supraveghere și analizăm efectele directe ale acestei reforme, ne convingem cu uşurință că există o schimbare profundă în mentalitatea cu care pleacă la drum absolvenții de liceu. Până nu demult, ideea cu care liceeni intrau în viața de adulți era că nu contează cât efort ai depus, cât de mult știi sau cât de bune abilități ai – căci examenul de bacalaureat era o simplă formalitate care îi făcea pe toți egali, indiferent de câte competențe și aptitudini acumulaseră în liceu. De menționat că, după estimarea „Transparency International”, bazată pe sumele care s-au vehiculat ca mită în sistemul educațional în anii 2012 şi 2014 – respectiv înainte și după introducerea reformei – bacalaureatul constituia o afacere de peste 100 de milioane de lei! Începând cu sesiunea de bacalaureat din 2013, elevii au luat contact cu o altă realitate, comună spațiului Uniunii Europene, în care munca, perseverența și dedicația sunt deplin recunoscute și recompensate, iar frauda este sancționată.
Totuşi, susținerea bacalaureatului în condiții asemănătoare cu cele din țările UE va fi atunci când nu vor mai exista tentative de fraudare a examenului și nu vom mai avea nevoie de camere de supraveghere. Pentru că toată lumea a înțeles că e spre binele întregii societăți ca orice examen să se desfășoare corect. Acceptarea de către societate a importanței corectitudinii a crescut semnificativ din 2013 în 2014, dovadă că și în sesiunea de examene din anul trecut numărul candidaților eliminați s-a redus la 200 în comparație cu 1.000 în 2013. Eu sper că vom vedea în acest an o modalitate europeană de desfășurare a examenelor de bacalaureat.
— Conform noului Cod al Educației, directorii de școli și grădinițe trebuie să fie angajați prin concurs, motiv din care acum câteva luni contractele de muncă ale mai multor manageri au fost încetate, urmând să fie organizate concursuri pentru aceste poziții de conducere. Cum explicați necesitatea unei astfel de schimbări, de vreme ce şi acest lucru a stârnit multe nemulțumiri?
— Nemulțumirile legate de această prevedere din Codul Educației vin, înainte de toate, din partea celor vizați – oameni cu posturi de conducere, în care de multe ori au ajuns datorită sprijinului pe care l-au avut din partea diferitelor grupuri de interese cu influență la un moment dat. Sensul prevederii legale nu este de a concedia un manager sau altul, cât este de a oferi periodic – o dată la cinci ani – şansa ca orice instituție de învățământ să poată beneficia de un management mai performant. Asta înseamnă că niciun director de școală competent și performant nu ar trebui să se teamă de o competiție în care va avea șansa de a-și demonstra calitățile într-un proces corect și transparent de selecție și de a-și păstra funcția.
„Promovăm, insistent şi consecvent, performanța în învățământul superior”
— Care sunt cele mai solide realizări din ultimii ani în învățământul superior?
— Cred că cele mai importante realizări sunt implementarea deplină a structurii Bologna în învățământul superior şi înființarea Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional. Prevăzute şi în Acordul de Asociere, ele creează cadrul necesar dezvoltării unui învățământ superior de calitate la toate nivelurile şi permit integrarea deplină a învățământului superior din Moldova în Aria Europeană a Învățământului Superior (EHEA). Important este şi noul cadru legislativ de organizare și funcționare a învățământului superior, aprobat prin Codul Educației, care prevede autonomia lărgită a instituțiilor de învățământ superior, promovează modelul antreprenorial de guvernare ce asigură mai multă transparență, dar și responsabilitate proceselor manageriale din universități.
Toate aceste prevederi legale au fost introduse în scopul promovării calității în învățământul superior, spre beneficiul studenților și al societății în general.
— Ați pomenit de Codul Educației. Care e gradul de implementare a acestuia?
— Voi încerca să dau un răspuns pentru fiecare nivel de educație şi voi începe cu învățământul general, unde s-au făcut progrese în dezvoltarea instituțiilor. Au fost create, aici, Inspectoratul Școlar Național și Agenția pentru Curriculum și Evaluare, a căror misiune e să asigure calitatea și relevanța procesului educativ. Au început să funcționeze consiliile de administrație în care, pe lângă profesori și reprezentanți ai autorităților publice locale, sunt implicați, cu putere de decizie, elevi și părinți, ceea ce sporeşte transparența administrării fondurilor publice alocate educației. Au fost elaborate standarde pentru cadrele didactice și manageriale din învățământul general, în raport cu care va fi selectat și evaluat personalul didactic și managerial. Pentru învățământul profesional tehnic, unde este necesară o reformă profundă pentru creșterea competitivității economice a țării, avem o strategie de reformă, iar UE a oferit, în acest scop, asistență tehnică şi un suport bugetar de 25 de milioane de euro. În învățământul superior a fost introdusă procedura de realocare anuală a locurilor bugetare către studenții cu cele mai bune rezultate academice, astfel că tinerii cei mai merituoși vor beneficia de locuri de la buget. Sunt convins că nu am menționat toate progresele, însă importante sunt efectele pe care le vom vedea în economie și societate odată ce eforturile noastre vor prinde rădăcini în sistemul de educație.
*** *** ***
Misiunea UE de Consiliere în Politici Publice, lansată în ianuarie 2010, este un proiect finanţat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova. Misiunea prevede antrenarea, în cadrul principalelor instituţii publice, a unei echipe de experţi internaţionali de nivel înalt, care să sprijine eforturile de elaborare, implementare și monitorizare a politicilor publice și a măsurilor relevante. Misiunea sprijină Guvernul în realizarea agendei de reforme în domeniul integrării europene, în dezvoltarea capacităţilor de aplicare a Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb.
Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
