Fosta republică sovietică, Moldova, este o țară mică din Europa de Sud-Est, poziționată strategic între România și Rusia. Țara este axată pe promovarea reformelor în domeniul economic în conformitate cu aspirațiile sale europene, iar în acest sens un rol important îi revine creării unei baze solide pentru sectorul financiar al țării.
Spre regret, tendințele la zi din această țară mică sunt destul de alarmante. La sfârșitul anului trecut, în țară a izbucnit un scandal financiar, motiv pentru care Parlamentul chiar a creat și o Comisie specială pentru investigarea situației de pe piața financiară. Cele mai mari îngrijorări țineau de tentativele de a stabiliza valuta moldovenească (leul) și de situația uneia dintre cele mai importante bănci din țară, spune EUreporter.
Marțea neagră
Potrivit unor date oficiale, pe parcursul ultimilor ani, nivelul mediu anual al devalorizării valutei moldovenești constituia 11 la sută. Însă la sfârșitul lui ianuarie 2015 acesta a atins un nivel exorbitant de 34 la sută (!), acest fapt provocând o panică incredibilă și generând un val de speculații. În consecință, într-o singură zi, în așa numita „marțea neagră”, la 18 februarie 2015, moneda națională s-a prăbușit până la un nivel record. Astfel, timp de o zi, leul moldovenesc s-a devalorizat cu circa 40 la sută în raport cu dolarul și euro.
Exceptând panica, deprecierea leului a fost provocată de o serie de motive obiective. Primul ține de embargoul impus de Moscova pentru exportul de produsele moldovenești pentru a penaliza semnarea de către Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Al doilea motiv, care este nu mai puțin important, ține de reducerea bruscă a remitențelor, or pe ele practic se bazează toată economia acestei țări mici. Lista de motive continuă cu climatul politic tensionat din Moldova, care s-a instalat în perioada alegerilor parlamentare și în cea postelectorală. Motivele enumerate au creat un teren favorabil pentru lansarea unor acuzații oportuniste. Unii dintre demnitarii și politicienii moldoveni, inclusiv Igor Dodon, liderul celui mai mare partid din Moldova, Partidul Socialiștilor, care este susținut de Kremlin și care se află în opoziție față de coaliția proeuropeană minoritară actuală, a pasat responsabilitatea pentru criza financiară creată pe umerii administrației celei mai mari bănci din țară, Banca de Economii, acuzând investitorii privați de faptul că ei ar fi retras ilegal lichidități în valoare de la 100 mln. de dolari la 1 mlrd. de dolari.
Retragerea banilor din banca unde statul are calitatea de acționar este de-a dreptul imposibilă
„Oricare ar fi fost motivele prăbușirii monedei moldovenești, retragerea sumei de 1 mlrd. de dolari, la care se refereau politicienii, cu atât mai mult retragerea banilor din banca unde statul are calitatea de acționar, este de-a dreptul imposibilă. Și mai incredibil este acest lucru în Moldova, sau în țări similare, bunăoară, în Georgia. Or în majoritatea dintre fostele republici sovietice sunt impuse anumite interdicții pentru tranzacțiile unice. Astfel, valoarea lor nu poate depăși $150 mii. Acest gen de tranzacții este monitorizat strict de către autoritățile de control valutar și, în primul rând, de către banca centrală a țării”, este de părere analistul Bank of America Merrill Lynch, Vadim Khramov. În acest sens, trebuie evocate câteva cifre. PIB-ul Moldovei constituie 7,97 mlrd de dolari. Exporturile globale ale țării depășesc puțin suma de 2 mlrd. de dolari.
Dacă e să ținem cont de toate aceste date, atunci Moldova pur și simplu nu ar fi reușit să adune atât de repede acel miliard de dolari și, cu atât mai mult, să efectueze o atare tranzacție într-o perioadă atât de scurtă cum este cea declarată, adică octombrie – noiembrie 2014. Chiar dacă admitem un atare scenariu, atunci procesul de achiziționare a valutei în Moldova ar fi durat mai multe luni la rând. Mai apoi, pentru a transfera acel miliard de dolari fără a încălca limita impusă (adică 150.000 de dolari în cadrul unui singur transfer), ar fi fost nevoie de 6.670 (!) de tranzacții. Mai este încă un element important. Prima instituție financiară care ar fi observat tranzacțiile suspecte ar fi fost Bank of New York, prin intermediul căreia are loc orice operațiune în dolari americani efectuată în orice loc de pe glob. Dacă această instituție financiară americană n-a semnalat nimic, respectiv, operațiunile nu au fost efectuate. Deci, concluzia este una singură – banii, pur și simplu, nu au plecat din țară.
Problemele financiare ale Moldovei se acutizau de mai mult timp
În general, problemele financiare ale Moldovei se acutizau de mai mult timp, iar pentru soluționarea acestora ar trebui să se impună urgent acțiuni echilibrate și calculate din partea autorităților. Însă aceste acțiuni întârzie, iar autoritățile de la Chisinau, în loc să facă ceva, doar se complac într-un fel de narcisism politic.
Cu privire la rolul celei mai importante bănci din țară, în situația respectivă, merită să amintim faptul că această instituție s-a pomenit în prag de faliment încă în anul 2013. Atunci, Guvernul RM, fiind proprietarul majoritar al băncii respective, a luat decizia de a o reanima prin atragerea unor investitori privați, renunțând astfel la pachetul său majoritar de acțiuni. Un an mai târziu, absolut inexplicabil, autoritățile i-au înlăturat pe acei investitori de la procesul de administrare al băncii și au reîntors institutia în proprietatea statului. Recent, și-a încheiat activitatea Comisia specială creată de Parlamentul RM. În urma investigațiilor efectuate de aceasta, au fost demiși vice-guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei și președintele Comisiei Naționale pentru Piața Financiară.
Altfel spus, criza leului a fost provocată de acțiunile incompetente ale autorităților, iar situația care s-a creat la cea mai mare bancă din țară este rezultatul eșecurilor guvernărilor din ultimii 10 – 15 ani.
