Moldova ocupă locul al 52-lea în topul celor mai fericite ţări din lume, potrivit Raportului Mondial al Fericirii pe 2015 (World Happiness Report 2015), realizat cu sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), clasament în care Elveţia ocupă primul loc, scrie Mediafax.
Potrivit acestui raport, cele mai fericite zece ţări din lume sunt, în ordine, Elveţia, Islanda, Danemarca, Norvegia, Canada, Finlanda, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă şi Australia.
Exceptând Siria şi Afganistanul, afectate de conflicte armate, cele mai nefericite zece ţări din lume se află toate în Africa subsahariană şi sahariană, informează bloomberg.com. Astfel, cele mai nefericite zece state din lume, din cele 158 incluse în raport, sunt, în ordine, Togo, Burundi, Siria, Benin, Rwanda, Afganistan, Burkina Faso, Coasta de Fildeş, Guineea şi Ciad.
În ceea ce priveşte ţările din coada clasamentului, gradul redus de fericire al populaţiilor lor are, cel mai probabil, de-a face cu sărăcia şi violenţa, nu cu proximitatea faţă de ecuator.
Statele Unite ale Americii se află pe locul al 15-lea în acest raport, care a fost întocmit, în principal, pe baza datelor din Sondajul mondial Gallup (Gallup World Poll). SUA se află în urma Mexicului, care ocupă locul al 14-lea.
Brazilia se află pe locul al 16-lea, Marea Britanie pe al 21-lea, Japonia pe al 46-lea, Rusia pe locul al 64-lea şi Iranul pe locul al 110-lea.
Moldova ocupă poziţia a 52-a în acest top
Potrivit studiului, femeile tind să fie mai fericite decât bărbaţii în America de nord, Australia, Noua Zeelandă, Asia de sud şi Asia de est, printre alte regiuni. Pe de altă parte, bărbaţii sunt mai fericiţi în Europa de est, în statele din fosta Uniune Sovietică şi regiunea Africii subsahariene.
În cazul ambelor sexe, nivelul de fericire scade de la vârsta adolescenţei până la 40 sau 50 de ani şi apoi se stabilizează.
Chestionarul Gallup este bazat pe scala Cantril, în care oamenii sunt rugaţi să se autoevalueze, pe o scală de la 10 la zero, zece însemnând „cea mai bună viaţă posibilă, iar zero însemnând cea mai proastă viaţă posibilă”. Astfel, sondajul măsoară mai degrabă modul în care vede fiecare persoană condiţiile de trai de care beneficiază şi nu starea lor de spirit la momentul intervievării. Raportul foloseşte medii ale valorilor obţinute în urma sondajelor efectuate în perioada 2012 – 2014.
