Praga, cel mai cunoscut oraș turistic din Europa Centrală, este „cotropită” și de conaționalii noștri. Ce prejudecăți au cehii față de vorbitorii de rusă și cât de flexibil este orarul de studii al studenților de acolo, descoperim în interviul de mai jos.
Elena Livadaru este studentă în anul I la o universitate anglo-americană şi studiază Marketing şi Comunicare.
Cum s-a manifestat, în cazul tău, primul șoc cultural în Praga?
În niciun fel, el nu a existat. Cultura cehă nu se diferențiază prea mult de cea moldovenească. Când am venit aici, totul părea minunat: străzile, universitatea, oamenii. Eu am început să ador Praga și tot ce e legat cu ea din prima secundă de când am intrat în oraș. Explicația a venit mai târziu la „Orientation Day”, când profesorul care ne-a făcut ora de introducere despre cultura cehă ne-a zis că primele luni totul îți place aici și totul e minunat. Perioadă aceasta e un fel de „honeymoon”. Nu știu cum e la alții, dar eu încă sunt în luna de miere.
Cum ai descrie atmosfera cotidiană de acolo?
Diversificată, cu miros de iarbă. Oamenii în Praga sunt mult prea diferiți: poți vedea pe străzi de la oameni îmbrăcați la patru ace, care se grăbesc nu știu unde, până la domnișoare în fuste lungi cu picioarele goale, pe timp de ploaie, care se duc așa la universitate, iar pentru că oamenii sunt diferiți, atmosferă e la fel de diversificată.
Stilul de viată ceh a reușit să lase anumite amprente asupra felului tău de a fi?
Stilul de viață ceh nu prea, eu aș spune deloc. Am simțit schimbări în comportamentul meu, dar ele au fost influențate organic de amicii mei, pentru că încă nu pot să le spun prieteni. Am fost afectată de faptul că trăiesc singură și nicidecum de cultura cehă.
Care sunt valorile cehilor versus valorile moldovenilor?
Greu de descris. Nu zic că cehii nu au valori, dar moldovenii sunt mult mai atașați de ele decât cehii. Eu lucrez într-un colectiv ceh, unde cea mai tânără sunt eu. Sunt cehi care au mai mult de 24 de ani și lucrează de trei ani în același loc pentru același salariu și nu cer mai mult de atât. Moldovenii vor mai multe de la viață, ei investesc într-o afacere sau lucrează într-un loc și cresc pe scară ierarhică, sau cel puțin își doresc asta, în timp ce cehii se mulțumesc cu un loc stabil de muncă. Pentru moldoveni banii sunt o valoare, pentru cehi banii sunt doar un mijloc intermediar.
Care sunt tabieturile alimentare ale Cehilor?
Mâncarea cehă nu m-a impresionat absolut deloc. În fine, la ce te poți aștepta de la un oraș în care restaurantele chineze și vietnameze sunt de două ori mai multe decât cele tradiționale cehe? Ei au în bucătăria lor exact ceea ce noi aveam în a noastră: de la supe până la clătite, doar că ei le numesc altfel și mai adaugă alte ingrediente. Personal, îmi place doar goulash pe care ei îl servesc într-o supieră de pâine. Mâncarea cehă are influențe de peste tot. Spre exemplu, clătitele care se numesc Bramboráky se aseamănă cu un fel de mâncare din bucătăria suedeză. M-a mirat că cehii cred că knedlíky a lor se aseamănă cu mămăligă noastră. Ideea e că, deși ele arată asemănător, nu au nimic în comun. Poate se aseamănă mai mult cu niște găluște pentru că sunt umplute. În fine, bucătăria cehă trebuie gustată ca să înțelegi cultură lor, dar nici cehii nu mănâncă zilnic sau măcar săptămânal mâncarea lor tradițională. Ei preferă mai mult burgerii americani, borșul rus sau orezul vietnamez, pentru că în Praga sunt multe restaurante cu bucătărie internațională.
Au cehii prejudecăți faţă de concetăţenii noștri?
Cehii au prejudecăți față de toți cei care vorbesc rusa, e ceva ce face parte din istoria cehă și a intrat adânc în cultura lor. Cehii, mai ales cei în vârstă, detestă absolut toți străinii. Cehii sunt reci și îi detestă pe cei care vin aici să trăiască, mai ales dacă te aud că vorbești limbă rusă. Au fost cazuri când vorbeam cu prietenii în rusă în tramvai și am auzit înjurături în cehă din partea bătrânilor sau au fost alții care își astupau urechile.
Cum sunt studenții cehi față de cei moldoveni?
Eu îmi fac studiile în limba engleză, într-o universitate în care studenți cehi sunt cam vreo 10%. Cei care mă înconjoară sunt studenți internaționali care au venit aici că să crească pe toate planurile și depun mult efort în această privință. Am avut însă ocazia să fac cunoștință și cu studenții cehi. La capitolul ambiție, studenții cehi sunt sub zero, în timp ce moldovenii de 18 – 19 ani se gândesc ce facultate să aleagă, la un loc de muncă. Cehii se gândesc ce joc azi să joace sau unde să meargă să bea bere. Bine, eu înțeleg că Cehia e țara în care apa e mai scumpă decât berea, dar nu cred că trebuie să facă din asta o obișnuință zilnică. Foarte puțini cehi aleg să facă studii universitare și dacă fac această alegere, o fac pe la 21 de ani și deseori aleg o facultate oarecare. Moldovenii se maturizează mai devreme decât cehii. Probabil, noi suntem nevoiți să creștem din cauza vieții pe care o vedem în jur. Cehii nu au aspirații, ei nu se străduie să învețe. Asta e parte din cultura lor, pentru că majoritatea afacerilor de aici nu aparțin cehilor.
E posibil să ai un loc de muncă pe parcursul anilor de studii? Cum a fost în cazul tău?
Totul e posibil în acest oraş. Eu lucrez la recepție la un hotel mai mult din plictiseală, pentru că învăț doar două zile pe săptămână. Nu vă faceţi impresii greşite: universitatea la care îmi fac studiile oferă orar flexibil. Fiecare student poate alege în ce zile să învețe și ce obiecte. Eu am ales să învăț luni și joi de la 11 până la 21. Așa că trei zile pe săptămână le am libere și, ca să nu lenevesc, mi-am găsit un part-time job. Am colegi care lucrează și învață zilnic. Totul depinde de student.
Cum se manifestă distracția acolo? Cum petrec timpul studenții moldoveni printre străini?
La fel de diversificat ca și atmosfera: Praga îți oferă tot felul de localuri și evenimente. Aici poți să intri în club chiar și în pijama, dacă ai documentul care dovedește că ai 18 ani. Praga e orașul în care totul e făcut pentru studenți, mai ales distracția. Aici poți găsi evenimente pe orice plac. Și nu contează unde tu ai fost să te distrezi azi, toți studenții după petreceri se întâlnesc într-un loc: tramvaiul de noapte. Ca să vă imaginați cum arată viața de noapte aici: am ieșit odată cu niște prieteni de la universitate, am fost într-un pub și după asta, într-o discotecă. În fine, taxiul e foarte scump aici și toți merg cu transportul public, pentru că aici mereu este transport și la 3 și la 4 noaptea. Deci, intrăm noi în tramvai, ne așezăm pe scaun și urmărim următoarea imagine în stânga: o fată blondă râde singură, altul ascultă muzică în căști prea tare și aproape toți sunt cu ochii roșii de la iarbă. Într-un moment, s-a oprit tramvaiul și șoferul a ieșit afară și a fumat o țigară. Cam așa arată Praga de noapte – exact ca în desenele animate cu Sponge Bob.
Trei determinative pentru Praga?
Activă – pentru că Praga niciodată nu doarme, iar transportul de noapte e dovada concludentă. Aici tramvaiul și autobuzele lucrează 24/7.
Liberă – aici există doar o singură prejudecată și aceea e legată de limba rusă, în rest poți face ce vrei, nimănui nu-i pasă.
Colorată – pentru tot ceea ce oferă, pentru că are oameni deosebiți aici.
