La fel ca în modă, frumuseţe sau în domeniul auto, tendinţele se schimbă şi în privinţa preferințelor alimentare, ce-i drept, mai rar, însă schimbările sunt profunde. Astăzi ne propunem să evaluăm diferențele esențiale dintre 3 stiluri alimentare: vegetarian, vegan și rawfood.
Pentru că mulţi dintre noi au înţeles importanţa stilului de viaţă eco, cât mai aproape de natură, pentru binele nostru, pentru viitorul planetei şi al urmaşilor noştri, tendinţele alimentare au căpătat, în ultimii ani, o direcţie… mai verde!
Cele mai multe dintre celebrităţi promovează în zilele noastre stilul de viaţă sănătos, afirmând public că sunt vegetariene. Unele se pretind vegane, iar altele, adepte ale dietei raw food.
Care este diferenţa între aceste regimuri?
1. Vegetarienii reprezintă grupul cel mai permisiv din punt de vedere alimentar şi al stilului de viaţă. Aceştia consumă în principal numai alimente de origine vegetală, însă, în anumite situaţii, acceptă şi câteva produse de origine animală: ovo-lacto-vegetarienii mănâncă, pe lângă verdeţuri, şi ouă, respectiv produse lactate, pesco-vegetarienii consumă şi peşte, alţii consumă miere.
2. Veganii sunt mai restrictivi decât vegetarienii, în sensul că veganismul este deja un stil de viaţă. Pe lângă faptul că adepţii acestei diete nu consumă absolut nici un produs de origine animală (nici măcar miere!), sunt împotriva utilizării pieilor şi a blănurilor naturale în industria vestimentară.
Veganii sunt, în primul rând, apărători ai drepturilor animalelor, prin urmare nu consumă nici măcar ouă sau lapte, produse pentru care, în general, nu sunt omorâte animalele.
Ei vor să descurajeze, în felul acesta, creşterea animalelor strict în scopuri consumeriste şi omorârea lor atunci, când nu mai produc suficient. Grăsimile şi proteinele de origine animală sunt, în opinia veganilor, riscante pentru sănătate, deoarece cresc riscurile unei persoane de a se îmbolnăvi de diabet, cancer, artrită reumatoidă, hipertensiune, boli de inimă şi alte afecţiuni.
În plus, laptele de vacă, de exemplu, conţine grăsimi şi proteine foarte diferite de cele conţinute de laptele matern, iar noi nu suntem construiţi să-l consumăm. Plantele, în schimb, conţin enzime active, fibre, proteine şi alţi nutrienţi, nu au colesterol şi nici grăsimi nesănătoase. Pentru a deveni vegan, trebuie să începi să-ţi obişnuieşti treptat organismul cu hrana strict vegetală. De obicei, veganii sunt foşti vegetarieni.
3. Dieta Raw Food este, probabil, cea mai restrictivă dintre cele trei. Adepţii acesteia consumă, în general, numai alimente neprocesate de origine vegetală, de preferat organică. Există însă şi excepţii, când se consumă şi alimente de origine animală neprocesate.
Dieta Raw Food porneşte de la ideea că enzimele reprezintă forţa alimentelor pe care, dacă le trecem prin foc, le distrugem sau le alterăm. Aceste enzime vitale ne permit să digerăm mâncarea fără să apelăm la enzimele noastre digestive. În schimb, alimentele preparate se digeră mai greu, încărcându-ne apoi cu grăsimi, proteine şi carbohidraţi.
Nu toate alimentele raw însă se consumă ca atare, în forma lor iniţială. Anumite seminţe se lasă la încolţit, altele se lasă la înmuiat, unele fructe se usucă, multe fructe şi legume sunt centrifugate pentru a prepara sucuri, sosuri, creme. Se acceptă şi aparatele care deshidratează fructele sau legumele, cu ajutorul unui aer cald, care însă nu depăşeşte temperatura de 46 de grade Celsius.
Există 4 categorii de regimuri raw food:
Vegetarienii raw – singurele produse de origine animală pe care le acceptă aceştia sunt ouăle şi lactatele. Aproape totul trebuie să fie crud.
Veganii raw – nu se acceptă nici un produs de origine animală, majoritatea produselor consumate nu sunt trecute prin foc.
Omnivorii raw – aceştia consumă orice produs, de origine animală sau vegetală, însă, de cele mai multe ori, neprocesat.
