Istoria marinei moldovenești a fost descoperită în cadrul expoziției ce a fost inaugurată joi, 22 ianuarie, în incinta Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală.
În cadrul acestui eveniment au fost prezentate 12 modele de vase, realizate de fostul marinar Ion Friptu. Marina moldovenească a pornit de la plute primitive, monoxile, tumbaze şi bărci, scobite din trunchiuri de copaci, opere de muncă și inspirație ale dubăsarilor şi meşterilor corăbieri geto-daci.
Negustorii – navigatori moldoveni întrețineau intense relaţii comerciale cu oraşele de la Marea Neagră și Marea Mediterană, ajungând până în apele imense ale Atlanticului, dezvoltând economia ţării, în timp ce flota militară asigura integritatea și siguranţa hotarelor naționale.
Remarcabilii domnitori Mircea cel Bătrân, Petru Muşatinul, Alexandru cel Bun, Vlad Țepeș, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir și alții ne-au lăsat o moştenire istorică excepţională, plină de fapte și realizări, asigurând condiții prielnice pentru relansarea și consolidarea construcției de nave și a traficului comercial intern și extern al țării.
Varvara Buzilă, secretar științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a spus: „Ion Friptu este un mare pasionat de civilizația marină și de îmbarcațiunile de apă. Îl cunoaștem de mulți ani, fiind un bun știutor al istoriei maritime și a tuturor vaselor utilizate pentru transportul marin și alte activități. A scris și câteva cărți în care încearcă să pună în valoare această istorie, demult uitată, a flotei moldovenești.”
„Pe de altă parte, activitatea sa trezește controverse, deoarece dânsul, odată ce oferă atât de mult timp pentru a cunoaște și a descoperi, vrea să facă această civilizație parte din viața reală de acum. A apelat la diverse instituții cu idei bine definite, pentru a construi vase în mărime naturală, ca oamenii să poată să plutească cu ele. Este o idee trăsnită, foarte importantă. Știu bine că mulți dintre noi, de mici și până la bătrânețe visează să plutească pe apă. Domnul Ion Friptu a știut să își materializeze acest vis și a devenit un om al mării sau, precum se exprimă dânsul, lup al mării. Predecesorii noștri, care au creat aceste vase, au trăit realmente istoria, ne-au lăsat-o ca noi, cel puțin, să nu uităm de ea.
La această expoziție sunt prezentate 12 modele de vase, de la cele mai simple, la cele mai complexe, însoțite de desene, în care sunt reconstituite și alte modele. Fiecare dintre ele este rezultatul unei munci minuțioase, asidue și exacte. S-au reprodus în miniatură detalii ale unor vase foarte mari”, a afirmat Varvara Buzilă.
De asemenea, Varvara Buzilă a vorbit și despre planurile meșterului care pot deveni realitate cu ajutorul tinerilor. „Domnul Friptu caută un grup de interesați de navigație, alături de care ar putea să reconstruiască în mărimea naturală un vas de apă, cu care să facă drum pe ape. Astfel, băieții de 14 – 15 ani, până când vor ajunge la 18 – 19 ani, vor acumula experiență în acest domeniu. Cred că este important pentru generația ce vine să descopere această civilizație și să învețe să îi dea o continuitate. Doritorii de a vedea această expoziție, pot beneficia, atunci când vor veni la muzeu, de explicațiile domnului Ion Friptu”, a concluzionat secretarul științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Varvara Buzilă.
Victoria Gorenco, designer-ul principal al muzeului, a adăugat: „Domnul Ion Friptu este foarte atent la detalii, dar și la informațiile atașate modelelor. Exponatele vor fi amplasate în sala muzeului pentru circa o lună, după care urmează să meargă la Agenția Turismului.”
