Biserica Sfântul Iosif din orașul olandez Arnhem, care avea odinioară 1.000 de enoriași, găzduiește acum o pistă de skateboarding, scrie Wall Street Journal, citat de TOTB.RO.
Este doar una din sutele de biserici din Europa de Vest, închise sau amenințate de numărul tot mai mic de enoriași. Un fenomen care face comunitățile și guvernele să se întrebe: ce să facă cu lăcașele de cult abandonate, care împânzesc zonele rurale din Marea Britanie și Danemarca? Clădirea fostei biserici din Arnhem, de exemplu, are nevoie mare de reparații, iar Biserica Romano-Catolică, pe care încă o are în proprietate, încearcă să o vândă la un preț pe care nu și-l poate permite.
Exemplul ei este întâlnit în mai multe ţări ale Europei, continent care a proslăvit multă vreme creştinismul, dar care începe să devină tot mai secular. Închiderea bisericilor reflectă şubrezirea credinţei pe continentul bătrân, un fenomen dureros atât pentru credincioşi, cât şi pentru alţii care văd în religie un factor unificator în cadrul unei societăţi disparate. Pentru creştinii din localităţi mici, închiderea unei biserici este adesea un eveniment emoţionant. În ea şi-au exprimat veneraţia, au jelit şi s-au bucurat, au căutat o relaţie cu Dumnezeu. Până şi unii dintre localnicii seculari sunt supăraţi când astfel de instituţii centrale în viaţa localităţilor sunt scoase din uz sau demolate. Când se închid, localităţile vor să recreeze sentimentul comunitar, găsind funcţii sociale pentru aceste clădiri istorice – librării, săli de concerte etc. Proprietăţile sunt însă scump de administrat, aşa că ajung să găzduiască, deseori, magazine sau birouri.
Collin Versteegh, în vârstă de 46 de ani, care administrează pista de skateboarding din fosta biserică din Arnhem, spune că acest proiect este benefic pentru oraş, pentru că protejează clădirea şi le oferă celor mici ocazia de a se distra într-un mod constructiv. Dar, continuă el, liderii catolici şi edilii oraşului refuză să sprijine iniţiativa şi asta, crede bărbatul, din aura de rebeliune din jurul pistei de skateboarding.
Tot în Arnhem, un magazin de lux, cu haine pentru femei, ocupă clădirea unei biserici datând din 1889. În alte oraşe ale Olandei, o fostă biserică a devenit supermarket, în timp ce altele s-au transformat în florărie, librărie sau sală de fitness. În Bristol, Anglia, fosta biserică Sfântul Pavel a devenit un centru de training pentru circari, tavanele ei înalte fiind perfecte pentru acrobaţii la înălţime. În Edinburgh, Scoţia, o biserică luterană a devenit bar cu tematică Frankenstein, având eprubete, lasere şi un monstru Frankenstein în mărime naturală, care coboară noaptea din tavan.
Dacă la nivelul întregului continent numărul de biserici închise este mic, cifrele din anumite ţări sunt ridicate. De exemplu, Biserica Anglicană închide în jur de 20 de biserici pe an. În Danemarca, în jur de 200 de biserici au fost declarate inutilizabile sau folosite sub capacitate. Biserica Romano-Catolică din Germania a închis circa 515 biserici în ultimul deceniu. Olanda pare însă să se confrunte cu cifrele cele mai ridicate – liderii Bisericii Romano-Catolice din ţară estimează că două treimi din cele 1.600 de biserici ale sale vor ieşi din uz în următorii 10 ani; totodată, 700 de biserici protestante din ţară ar urma să se închidă în patru ani. SUA au evitat până acum un trend similar, creştinii americani având un respect mai mare faţă de religie, decât europenii. Cu toate astea, analizele sugerează un declin al numărului de americani care merg la biserică, ceea ce înseamnă că ţara ar putea să se confrunte cu o problemă similară în curând.
Citiţi întregul articol pe Wall Street Journal.
