Ne apropiem cu paşi repezi de petrecerea de Revelion. Majoritatea din noi obişnuiesc să sărbătorească în sânul familiei, ciocnind zgomotos paharele, atunci când ceasornicul indică miezul nopţii. Dar cum sărbătoresc celelalte ţări? Ce preferinţe şi obiceiuri au oamenii, în funcţie de regiunea unde locuiesc?
#1. Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri în seara de Revelion, considerând că acest lucru le va aduce noroc tot anul
Spaniolii mănâncă 12 bobiţe de viţă-de-vie, după care îşi pun o dorinţă. Tradiţia datează încă din anii 1895, atunci când agricultorii şi-au dat seama că au avut un an roditor. Astfel, ei au iniţiat această idee, stimulând comercializarea strugurilor de poamă. După aceasta, spaniolii iau cina alături de familie sau merg la petreceri în cluburi.
#2. În Belgia, copiii compun scrisori pentru părinţii lor
Înainte de toasturile membrilor familiei, copiii le transmit părinţilor, bunicilor sau naşilor câte o scrisoare, în care au scris un mesaj de mulţumire pentru cele mai dragi persoane. Scrisorile sunt decorate cu îngeraşi, dantele şi animaţii.
#3. În Grecia, oamenii atârnă ceapă de uşile lor
Grecii, în ajun de Anul Nou, atârnă la uşile lor ceapă, crezând că asta le va purta noroc tot anul şi îi va feri de necazuri. Grecii de asemenea pun o rodie în faţa uşii lor, înainte de a le intra oaspeţii în case, considerând acest ritual un semn al prosperităţii şi norocului.
#4. De Revelion, în Danemarca se mănâncă un tort imens
Locuitorii Danemarcei organizează o cină festivă, care se sfârşeşte cu servirea unei prăjituri delicioase, pregătită de gospodina casei. La sfârşitul cinei, toate resturile de mâncare sunt aruncate, considerându-se că acest lucru le va aduce noroc şi mai mulţi prieteni familiei gazde.
#5. Japonezii, cred într-adins că de Revelion, Dumnezeu coboară jos pe Pământ
În ajun de Anul Nou în Japonia, clopotele templelor budiste sună de 108 ori pentru al primi pe Toshigami, Dumnezeu de Anul Nou. Japonezii, de asemenea, trimit rudelor şi prietenilor carduri numite nangajo, în semn de mulţumire pentru că le-au fost alături şi în acest an.
#6. De Revelion în Estonia se mănâncă 12 feluri de bucate
În Estonia, se crede că fiecare invitat ar trebui să mănânce 7, 8 sau 9 bucate la petrecerea de Anul Nou. Cu fiecare porţie de mâncare consumată, persoana devine mai puternică în anul viitor. Partea amuzantă e că platourile neterminate rămase pe masă sunt lăsate pentru spiritele sau strămoşii familiei, care vizitează în noaptea respectivă familia gazdă.
#7. În Irlanda, femeile îşi pun frunze de vâsc sub perne, ca să-şi viseze soţii
Femeile singure din Irlanda pun crenguţe sau frunze de vâsc sub pernele lor în noaptea de Anul Nou, în speranța că le va aduce mai mult noroc și un viitor soț. De asemenea, în conformitate cu superstițiile irlandeze, se crede că dacă primul vizitator al casei e un bărbat chipeş, înalt şi brunet – care va aduce noroc. Dacă intră o femeie roşcată – va aduce o mulţime de probleme întreg anul.
#8. Germanii mănâncă biscuiţi din marțipan în formă de purceluşi
Poporul german mănâncă gogoși umplute cu gem, realizate cu sau fără umplutură de lichior. Gospodinele improvizează și un porc mic din marțipan ca un semn de noroc. Întreaga țară, obişnuieşte să privească 1920 British Cabaret, film care este difuzat an de an pe toate posturile de televiziune germane în alb – negru.
#9. În Macedonia Anul Nou se sărbătoreşte de două ori
În Macedonia, Anul Nou este sărbătorit atât pe 31 decembrie, precum și pe 14 ianuarie, în conformitate cu calendarul ortodox macedonean (de asemenea cunoscut sub numele de Iulian sau lunar). Pe 31 decembrie focurile de artificii se prelungesc pe tot parcursul zilei, însă darurile sunt primite pe data de 14 ianuarie.
#10. În Argentina, oamenii mănâncă fasole în Ajunul Anului Nou pentru a avea noroc în anul următor
În Argentina, oamenii cred că, dacă mănâncă fasole înainte de miezul nopții, aceasta le va aduce noroc în carieră în anul care vine. Unii, de asemenea, cred că în cazul în care transporta o valiză în jurul casei lor, vor călători mai mult în noul an.
#11. În Cehia, toată noaptea sunt afişate focuri de artificii.
În Praga, vizitatorii pot fi martorii unui spectacol de artificii incredibil, pe faimosul Pod Carol. La fel ca în SUA, oamenii se adună din pub-uri, cluburi şi pieţele oraşelor pentru a sărbători Anul Nou cu întreaga ţară.
#12. Rosh Hashanah – Anul Nou, ziua judecăţii pentru toţi evreii.
Anul Nou evreiesc este cunoscut sub numele de Ziua Judecății, atunci când Dumnezeu înscrie soarta fiecărei persoane în cartea vieții sau cartea morții. Această ceremonie durează pe parcursul a două zile la începutul toamnei și, de obicei, implică servicii sinagogale (organizație religioasă la mozaici asemănătoare parohiilor creștine, apărută în condițiile diasporei).
#13. În Ecuador, la miezul nopţii oamenii dau foc manechinelor duşmanilor lor
În Ecuador, mii de manechine de mărime sunt arse în stradă, considerându-se că astfel oamenii vor scăpa de nenorociri. Sperietorile de ciori sunt realizate din ziare şi bucăţi de lemn, iar la miezul nopţii toată lumea se adună pentru a arde manechinele împreună.
#14. De Anul Nou în China, gospodinele fac ordine şi cumpără cadouri pentru întreaga familie
Anul Nou în China se sărbătoreşte în oraşele mari, precum: Hong Kong, Shanghai. Tradiţiile variază în funcţie de regiunea chineză, însă conform superstiţiilor, fiecare familie chineză trebuie să facă curăţenie în casă, crezând că astfel o curăţă de ghinion. Chinezii îşi fac daruri de Anul Nou, iar copiilor le dăruiesc bancnote într-un plic de culoare roşie.
#15. În Serbia, Anul Nou este sărbătorit la fel ca și Crăciunul
Ajunul Anului Nou, este sărbătorit ca festivitatea de Crăciun. Moş Crăciun vizitează casele oamenilor, lăsând sub brad câte un cadou. Populația sărbătorește apoi „Anul Nou sârb”, din 13 ianuarie, conform calendarului iulian.
#16. În Iran, prima zi de primăvară marchează începutul Anului Nou
„Anul Nou persan” sau Nowruz marchează prima zi de primăvară și începutul anului pentru calendarul iranian. Pregătirea pentru Nowruz începe în ultima lună de iarnă din calendarul solar persan şi simbolizează renaşterea zeului sacrificiului pe nume Domuzi. De Revelion, bărbaţii se deghizează în Domuzi, îşi vopsesc faţa neagră, se îmbracă în straie de culoare roşie şi dansează pe străzi cântând la tamburine şi trompete.
Irina Gurdila
