Tamara Șchiopu reprezintă întreprinderea socială „EtnoGastronomica” în cadrul Civic Fest 2014 și ne povestește despre cum la festival poți cunoaște succesele colegilor, te poți inspira și învăța de la ei.
La EtnoGastronomica sunt realizate activități care vin să păstreze tradițiile etno-gastronomice ale țării
Tamara Șchiopu este unul din fondatorii întreprinderii EtnoGastronomica iar deocamdată implementează toate ideile ca voluntar, folosind surplusul pentru investiții în marketing și activități noi. „Am lansat EtnoGastronomica pentru a avea un cadru legal al activităților noastre. Activități care vin să păstreze tradițiile etno-gastronomice ale țării, aplicându-le, îngrijindu-le și prezentându-le publicului larg într-un format modern. Modelul nostru de afaceri este business-to-business. Noi suntem obligați să cream un profit, care însă va fi reinvestit în obiectivele afacerii, după acoperirea tuturor cheltuielilor.” Tamara explică faptul că cea mai importantă parte este componenta socială: „Este nișa noastră, pentru că ceea ce ne place nouă sa facem la EtnoGastronomica are, de fapt, o țesătură socială, pentru generațiile tinere și pentru generațiile viitoare”.
Cel mai important proiect este BOSTANIADA Festival Etno GastronomicTM
„Este un eveniment național cu scopuri sociale, dar pus pe picior de autofinanțare, cu intenția de a acoperi cheltuielile. Surplusul ar putea fi reinvestit în ediția următoare. Din păcate, proiectul se află în impas, deoarece corporațiile locale încearcă să-l exploateze în scopuri de câștig și să boicoteze promovarea. Încerc să fiu optimistă, însă am nevoie de susținerea întregii societăți civile, pentru a menține acest festival inedit”, susține doamna Tamara.
Ce ar fi comun pentru ONG-urile din Moldova?
Directoarea EtnoGastronomic spune că este cu ochii spre exterior, spre ceea ce se petrece în lume, și încearcă să aplice ce e mai util, în Republica Moldova: „Știu că există ONG-uri care se uită nu doar spre Apus, ci și spre Răsărit, fiecare cu agenda și cauza sa”.
De ce merită să participăm la Civic Fest?
„Societatea civilă este alcătuită din membri ai publicului larg, care au sesizat o necesitate de a se dedica acestui sector și anumitor cauze”, ne spune doamna Tamara iar fiecare participant la Civic Fest poate afla despre succesele colegilor, se poate inspira și poate învăța de la ei, prin intermediul acestui for de comunicare.
Antreprenoriat social înseamnă să fii o companie care are ca scop implicarea mediului de afaceri în soluționarea unei probleme sociale
Conceptul de antreprenoriat social în Moldova – „social enterprise” – este puțin înțeles, și mai puțin aplicat. Este tot timpul confundat cu firmele sociale, cu ONG-urile și cu programele CSR (responsabilitate socială corporativă) ale companiilor mari. Nici dregătorii de legi în justiție nu-l înțeleg, și îl aplică într-un mod limitat.
De fapt, antreprenoriatul social se referă cel mai frecvent, în Occident, la companiile mici și mijlocii, SRL-uri, care au sesizat o nișă pe piață, de anumite servicii cu scop social, și folosesc aceste oportunități. De exemplu, în Anglia, unde vechile pub-uri din sate se închid, din cauza concurenței cu corporațiile mare producătoare de bere, sătenii formează o companie nouă – un SRL, prin care se asociază și împreună salvează acest local public și îl dezvoltă. Fără o conștientizare profundă a esenței antreprenoriatului social de către autorități, și fără campanii de promovare a conceptului, agenții economici vor rămâne pasivi față de el. Să fii o corporație cu profituri enorme care se impart între fondatori, și să ai și un program corporativ CSR, nu înseamnă antreprenoriat social. În schimb, să fii o companie care are ca scop implicarea mediului de afaceri în soluționarea unei probleme sociale este antreprenoriat social.
Jurnaliștii din Moldova înțeleg prea puțin conceptul de antreprenoriat social
Tamara Șchiopu menționează aceeași problemă în mass-media, ca și în cazul agenților economici: „Jurnaliștii din Moldova înțeleg prea puțin conceptul și îl confundă cu ONG-urile și firmele sociale (care sunt doar o latură a antreprenoriatului social). Consider că mass-media s-ar arăta foarte receptive, dacă s-ar oferi mai multe exemple reușite din țară, și s-ar promova conceptul la nivel național.”
„Îmi place să fiu independentă, flexibilă, liberă în riscuri și acțiuni”
Doamna Tamare relatează că a ales antreprenoriatul social pentru că este cea mai reușită formă de antreprenoriat: „Pentru mine, și pentru toate valorile și aspirațiile mele. Nu-mi place să stau cu mâna întinsă, sa activez de la grant la grant, de la raport la raport. Îmi place să fiu independentă, flexibilă, liberă în riscuri și acțiuni, dar prin asta nu caut să evit profitul sau achitarea de impozite”.
