2014 – anul în care referendumurile schimbă lumea

1scottish_2678776b
Foto: PC: telegraph.co.uk

La începutul acestui an, revista The Economist nota că 2014 urma să fie un an important pentru democrație. Într-o formă sau alta, 42% din populația lumii a votat sau va vota anul acesta. E foarte probabil ca 2014 să fie anul în care cei mai mulți oameni să fi votat vreodată în istorie.

Cel mai amplu exercițiu electoral a avut loc anul acesta în India unde peste 814 milioane de oameni au avut drept de vot în una din cele mai mari alegeri din istorie, informează Radio France Internationale. Sigur că India a dominat știrile mondiale la momentul respectiv, dar se pare că nu alegerile generale reprezintă votul care va marca anul acesta. În schimb, referendumurile – acele exerciții electorale cu cea mai mică frecvență, la care se votează pe un singur subiect – vor fi cele care rămân în memoria colectivă.

Scoția votează în chestiunea independenței de Marea Britanie

Sondajele nu dau nicio preferință clară apropo de întrebarea dacă Scoția ar trebui să devină un stat independent sau nu. Dacă se va întâmpla, atunci uniunea de 300 de ani s-ar rupe cu efecte pentru ambele părți și cu urmări și pentru aliații lor. Unii prezic o situație economică grea, alții conturează scenarii apocaliptice de criză și război. Ce se va întâmpla concret nu putem estima decât la momentul la care se va întâmpla. Dar chiar și dacă Scoția nu se va desprinde de Regatul Unit, șansele ca un asemenea vot să aibă succes pe viitor rămân mari. Iar pentru că Londra promite orice scoțienilor doar-doar să nu voteze „Da” – ne referim la autonomie mai mare – indiferent de rezultat Marea Britanie va fi schimbată după această zi.

Să ne amintim de Crimeea

În martie, locuitorii peninsulei ucrainene votau întâi pentru independență, apoi pentru alipirea la Federația Rusă. Referendumul în sine a fost considerat nelegitim de către comunitatea internațională din cauza prezenței militarilor ruși și a absenței observatorilor internaționali. Criticile internaționale nu au contat însă prea mult. Lumea poate să nu recunoască, dar Crimeea este, de facto, teritoriu rusesc.

Șase luni mai târziu, efectele acelui referendum se fac încă simțite. În estul Ucrainei nu au mai fost organizate voturi de independență sau de alipire la Rusia – pentru că nu a mai vrut Vladimir Putin – dar conflictul cu separatiștii pro-ruși s-a transformat într-o invazie sub acoperire. Referendumul din Crimeea a fost începutul unui proces care a polarizat din nou lumea pe axa est-vest, retorica din vremea Războiului Rece s-a reinflamat, iar țările cu numeroasă minoritate rusă sunt într-o adevărată stare de alertă.

Putem face o paralelă, oricât de exagerată între cele două situații?

În ciuda afirmațiilor de la Kremlin în perioada anexării Crimeii – adică justificarea referendumului din peninsulă cu evoluțiile din Scoția în sensul aparentei respectări a dreptului internațional – o paralelă ar fi greșită. Nici declarația liderului naționalist scoțian Alex Salmond în care spunea că îl admiră pe Vladimir Putin nu poate reprezenta motiv suficient.

Totuși, ambele voturi sunt privite în următorul context internațional: ele reprezintă dovada faptului că granițele statale nu sunt atât de bătute în cuie precum am fi crezut în urmă cu doar câțiva ani. Iar febra plebiscitului nu a trecut încă.

Urmează Spania?

Cel puțin așa vor separatiștii catalani, care urmăresc cu mare atenție referendumul din Scoția și care vor să organizeze un referendum de independență în luna noiembrie. De altfel, Europa este cel mai fertil teren al mișcărilor separatiste dacă adăugăm bascii și flamanzii. Nici Italia nu e lipsită de tensiuni. Deocamdată ele se limitează la cereri de autonomie totală, dar urmările referendumului din Scoția nu pot fi încă prevăzute în Veneto, Tirolul de Sud, Sicilia și Sardinia. Până și în îndepărata Chină încep să se agite spiritele în legătură cu propriile mișcări separatiste.

Până acum, guvernul de la Madrid a refuzat să permită organizarea unui referendum în Catalonia. Constituția Spaniei prevede că orice referendum trebuie aprobat de Executivul central. Chiar dacă votul ar fi organizat, premierul Mariano Rajoy a asigurat că rezultatul nu va fi recunoscut. La un moment dat, Madridul poate ar fi acceptat un referendum ca să ia din avântul separatiștilor. Dar la cum a decurs anul 2014 până acum, scenariul este extrem de greu de imaginat pentru toamna acestui an.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente