În loc să se înmulțească, spațiile verzi rămân tot mai puține. Această problemă a fost enunțată de un grup de savanți din cadrul Grădinii Botanice.
Șeful de laborator al Grădinii Botanice, Alexei Palancean a spus că în ultimii 20 de ani, Chișinăul a pierdut peste o mie de hectare de spații verzi. „La fel, orașul nu e amenajat floricol și au dispărut covoarele verzi. Dorim ca administrația Chișinăului și preturile să aibă o atitudine mai serioasă față de spațiile verzi”.
O altă problemă e parcul arboretum de pe Valea Crucii. După cinci ani de muncă la cele 172 de hectare de teren erodat, spațiul a trecut în responsabilitatea Ministerului Culturii și a rămas în paragină. „Vrem ca atunci când vom adera la Uniunea Europeană să avem un parc european”, spune academicianul Alexandru Ciobotaru. „El se va numi Parcul Unirii și ar eterniza ziua istorică de aderare la UE”.
Reconstrucția Grădinii Botanice se află la etapa a II-a, pentru care este nevoie de 8-9 milioane de lei. Totuși, savantul din cadrul Academiei de Știință (AȘM), Ion Dediu menționează că instituția trebuie să aibă posibilitate să găsească bani de sine stătător pentru diverse necesități. „Grădina Botanică ar trebui să se finanțeze 20-30% din contracte cu instituții și surse terțe. În Donețk, de exemplu, a fost creată o superbă grădină botanică cu efortul comunității”.
Grădina Botanică a AȘM e finanțată integral de stat. Bugetul anual e de aproximativ 10-11 milioane de lei.
