Noul Parlament European se reuneşte marţi la Strasbourg pentru a-l alege pe luxemburghezul Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, iar şedinţa se anunţă tensionată deoarece numeroşi aleşi refuză să voteze pentru el.
Votul va fi urmat, miercuri de un summit european extraordinar organizat la Bruxelles pentru desemnarea noului şef al diplomaţiei europene şi vicepreşedintelui Comisiei Europene, notează Mediafax. Liderii europeni caută, de asemenea, un succesor pentru belgianul Herman van Rompuy care să prezideze Consiului European.
După disputele cu britanicul David Cameron, la sfârşitul lui iunie, care s-a văzut izolat în lupta sa încrâncenată împotriva lui Juncker, şefii de stat şi de guvern trebuie să decidă aceste nominalizări în unanimitate.
În Parlament, Jean-Claude Juncker ar urma să obţină majoritatea absolută, respectiv 376 de sufragii din totalul de 751 de aleşi. El contează pe 480 de voturi din partea blocului format de Partidul Popular, socialişti şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.
„Blocul a votat pentru mine şi va vota şi pentru Juncker, poate nu toată lumea în fiecare dintre grupuri, dar o largă majoritate”, a sigurat vineri pentru cotidianul belgian Le Soir socialistul german Martin Schulz, ales la 1 iulie preşedinte al Parlamentului European, cu 409 voturi.
Votul este cu buletine secrete şi, potrivit numărării oficiale, cel puţin 60 de aleşi din trei mari partide nu vor vota pentru el, dar el ar urma să reunească suficiente voturi din partea celor 50 de aleşi ai grupului Verzilor.
Aceste alegeri nu înseamnă sfârşitul încercărilor pentru noul preşedinte al Comisiei Europene. El va trebui apoi să formeze o echipă din persoane capabile să obţină votul de învestitură al Parlamentului European înainte de încheierea mandatului Comisiei Barroso, în octombrie 2014.
Misiunea sa este complicată deoarece majoritatea statelor membre desemnează candidaţi bărbaţi.
Juncker şi-a exprimat intenţia de a privilegia candidaturile feminine. Este una dintre condiţiile susţinerii acordate de liberali, care cer „nu mai puţin de nouă posturi de comisar pentru femei”, ca în Comisia în exerciţiu. Or, desemnarea candidaţilor este o prerogativă a statelor şi ele nu intenţionează să accepte să li se dicteze alegerea comisarului.
Franţa are două personalităţi în cursă: fostul ministru de Finanţe Pierre Moscovici, care candidează pentru postul de comisar pentru Afaceri Economice, şi fostul ministru al Justiţiei Elisabeth Guigou, interesată de portofoliul Energiei sau cel Digital.
În plus, cele 28 de capitale au dificultăţi în a se înţelege asupra numelui viitorului preşedinte al Consiliului. Socialiştii au revendicat postul drept contrapondere pentru susţinerea acordată creştin-democratului Juncker. Dar ei nu au reuşit să desemneze un candidat şi riscă să piardă funcţia.
Herman van Rompuy a demarat consultări pentru găsirea persoanei potrivite, care să poată ralia toţi cei 28 de şefi de stat şi de guvern. El ar putea cere un termen suplimentar şi un nou summit ar putea să fie organizat în septembrie sau octombrie, înainte de încheierea mandatului său.
Summitul de miercuri ar putea să se mulţumească doar cu desemnarea succesorului britanicei Catherine Ashton la conducerea serviciului diplomatic. Postul ar urma să revină unei femei. Tânăra şefă a diplomaţiei italiene Federica Mogherini este pe listă, dar şi bulgara Kristalina Gheorghieva, în prezent comisar pentru Acţiune Umanitară.
