Parlamentarii au votat în prima lectură noul Cod al Educaţiei. În cadrul plenului, ministrul educaţiei, Maia Sandu, a spus că proiectul propune o nouă abordare a educaţiei şi vine să modernizeze sistemul de învăţământ în contextul integrării europene şi al Procesului de la Bologna. Fracţiunea PCRM a respins documentul.
Potrivit Codului, învăţământul va fi obligatoriu până la vârsta de 18 ani, va începe cu ciclul întâi preşcolar – grupa pregătitoare şi finalizează cu învăţământul liceal sau învăţământul profesional tehnic. Învăţământul pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale va fi gratuit la toate etapele, se va organiza în instituţii de învăţământ general, în instituţii de învăţământ special sau prin învăţământ la domiciliu, transmite IPN.
Studierea limbii române, în calitate limbă de stat, va fi obligatorie în toate instituţiile de învăţământ de orice nivel. Statul va asigura condiţiile necesare pentru studierea limbii române, inclusiv prin creşterea ponderii disciplinelor studiate în limba română în instituţiile de învăţământ general cu altă limbă de predare.
În învăţământul superior, pe lângă sistemul naţional de notare, se va aplica şi scara de notare cu calificative (A, B, C, D, E, FX, X), pentru completarea suplimentului la diplomă şi facilitarea mobilităţii academice.
Evaluarea internă a cadrelor didactice din învăţământul general se va efectua anual de către conducerea instituţiilor de învăţământ. Evaluarea externă a cadrelor didactice din învăţământul general se va efectua o dată la 5 ani de organele abilitate. Metodologia de evaluare va prevedea, în mod obligatoriu, consultarea opiniilor elevilor, părinţilor şi ale altor cadre didactice din instituţia de învăţământ respectivă.
La liceu vor putea preda doar cadrele didactice cu diplomă de master, iar la universitate doar profesorii cu diplomă de doctor. Cadrele didactice în toate instituţiile de învăţământ vor fi angajate în bază de concurs. Directorii de şcoli vor avea un mandat de activitate limitat, de 4 ani, şi vor fi aleşi prin concurs, iar rectorii prin adunarea generală a instituţiei şi nu prin senat cum este în prezent.
Codul Educaţiei prevede obligativitatea publicării rapoartelor de activitate de către instituţiile de învăţământ, în fiecare an. O altă prevedere ţine de eliminarea discriminării şi asigurarea condiţiilor de studiu pentru copiii cu nevoi speciale.
Cadrele didactice vor primi la pensionare o indemnizaţie unică, în cuantum de 15% din salariul de funcţie pentru fiecare an complet de activitate în domeniul educaţional.
Extinderea duratei învăţământului obligatoriu va costa în jur de 400 de milioane de lei anual. În perioada de schimbare a corpului didactic din instituţiile de învăţământ general, măsurile de susţinere a tinerilor specialişti vor necesita circa 61 de milioane de lei anual.
Autorii susţin că a fost nevoie de un nou Cod al Educaţiei, deoarece Legea învăţământului a fost adoptată în 1995 şi nu mai răspunde în mod eficient şi adecvat la problemele stringente dictate de noile realităţi şi nici la schimbările intervenite între timp în paradigma învăţământului.
Codul a fost votat în prima lectură de majoritatea deputaţilor, fracţiunea PCRM a refuzat să susţină documentul pe care l-au caracterizat drept ineficient şi populist.
După aprobarea în lectură finală, Guvernul, în termen de 24 de luni de la data publicării Codului va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezentul act.
