BAC 2014: Ce îi așteaptă pe tinerii absolvenți după examenul de Bacalaureat?

DSC_6395
Foto: Ce aduc după ele rezultatele la BAC? PC: Bloguvern.md/ Cristian Căpățână

Sociologul, Artiom Maister, a publicat o prezentare de ansamblu a posibilităților tinerilor absolvenți după examenele de Bacalaureat. Echipa #diez, la fel ca Artiom, crede că înainte de a depune documentele la Drept sau Economie, să scrieţi în Google „ghidare în carieră test online” şi să verificaţi dacă opțiunea aleasă vi se potrivește cu adevărat.

Dacă studii, atunci superioare…

În câteva săptămâni se vor finaliza examenele de BAC și acei aproape 30 mii de absolvenți vor trebui să decidă ce să facă mai departe. În mod tradițional, majoritatea va alege să meargă la facultate. Ceea ce este bine într-un fel, căci după cum se zice în popor „studiile nu strică”. Sau, poate strică?

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul de studii 2013-14 în instituțiile de învățământ superior, la prima treaptă, au fost admise 19,2 mii persoane. Pe când numărul tinerilor care au promovat examenele de bacalaureat este cca 18,9 mii (dintre care cca 500 – la universitate sau extern). Observăm că cifrele practic coincid. Prin urmare, putem afirma că practic toți absolvenți de liceu aleg să meargă la universitate. Iar rezultatele admiterii din anul trecut ne arată clar că cele mai solicitate domenii ocupaționale în rândul tinerilor sunt: dreptul, medicina (farmacologie, stomatologie etc.), economia (contabilitatea, finanțe și bănci etc.), jurnalismul, relații internaționale. Domeniile menționate, însă, nici pe departe nu sunt cele mai solicitate pe piața muncii din RM.

Cariera de șomer

Conform ultimelor date ale Agenției Naționale a Ocupării Forței de Muncă, pe piața muncii sunt solicitate preponderent persoanele cu studii medii generale și secundar profesionale. Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite în astfel de domenii precum: industria ușoară (cusător, încheietor tricotaje, călcător, tricoter etc.), construcții (tencuitor, plăcător cu plăci, dulgher, armator, sudor etc.), activități de servicii (trăgător, operator PC, gardian, poștaș etc.), industrie (dulgher, lăcătuș, strungar etc.). În rezultatul acestei situații, sute de juriști, specialiști în relații internaționale etc. întâmpină dificultăți la angajarea în câmpul muncii în baza diplomei obținute. În aceste condiții se văd nevoiți de a pleca la muncă peste hotare sau să rămână șomeri. Astfel, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) în 2013 a constituit 12,2%, rata șomajului la nivel de țară fiind de 5,1%, iar din totalul șomerilor cu vârsta 15-24 ani, fiecare al patrulea era cu studii superioare.

Cu toate că șomajul în rândul tinerilor este determinat și de alți factori ca: refuzul angajatorului de a angaja tinerii fără experiență, insatisfacția tinerilor de salariile propuse sau de perspectivele îndepărtate de avansare în carieră, este cert că toate acestea pot surveni doar în condițiile existenței unui număr prea mare de oferte pe piața muncii. Cu alte cuvinte, eroarea principală este comisă de către tineri încă la etapa alegerii profesiei și a instituției în care să-și continue studiile.

În primul caz solicitarea pe piața muncii se jertfește în numele „prestigiului” profesiei, iar în cel de-al doilea caz– cunoștințele reale – lipsei de concurs sau sumei mai reduse a contractului de studii. Făcând o alegere irațională mulți tineri se condamnă la ulterioarele probleme cu angajarea și dezvoltarea profesională, iar instrumentele guvernamentale, cum ar fi programe de reorientare profesională, abilitarea economică a tinerilor, programe de granturi mici etc. mai curând vin să „calmeze” situația care putea fi prevenită din timp.

(Dez)orientați la școală

Este interesant faptul că tinerii noștri sunt debusolați și indeciși atunci când vine vorba să-și aleagă o profesie. Ori, din contra, aleg una din profesiile „la modă”, fără a pune pe cântar toate argumentele „pro” sau „contra”. Între timp, sistemul național de învățământ trebuie să le faciliteze alegerea unei profesii potrivite. Analizând curriculumurile la mai multe discipline școlare observăm că componenta ghidării profesionale este inclusă în mai multe dintre ele.

În cadrul disciplinei Educație Civică există un modul special Dezvoltarea personală și ghidarea în carieră, începând cu clasa a V-a. Și dacă la nivel de ciclu gimnazial acest modul presupune mai mult discuții generale, jocuri de rol, discuții cu reprezentanții diferitelor profesii, simulări etc., atunci la ciclul gimnazial sunt prevăzute: mese rotunde, studii de caz despre reușita în afaceri, excursii la întreprinderi și agenți economici din comunitate, formularea planului individual de creștere în carieră. De asemenea, ghidarea în carieră este abordată și în cadrul orelor de dirigenție (modulul Cultura automanagerială), la fel începând cu clasa a V-a. Pe lângă disciplinele menționate, un rol important în orientarea profesională a elevilor îi revine și Educației Tehnologice, care ar trebui să formeze  tinerilor competența de a se orienta în domeniile profesionale din economie şi viaţa socială în vederea selectării viitoarei profesiiÎn cadrul disciplinei date pentru clasa a IX-a fiind prevăzut (la alegere) un modul aparte Domenii profesionale, care trebuie să contribuie esențial la alegerea de către elev a unei profesii interesante și utile societății. Un rol aparte îi revine și psihologului școlar, care la fel trebuie să contribuie la orientarea profesională a elevilor. Dar, în pofida mai multor factori (încărcarea programului școlar, complexitatea curriculumului, dezinteresul sau competența limitată a profesorilor etc.), mecanismul acesta nu funcționează eficient și este clar că școala de una singură nu poate face acest lucru.

Soluții

Printre soluțiile pe care le-aș vedea în acest sens ar fi: crearea/dezvoltarea Centrelor de ghidare şi consiliere în carieră (menționate în Codul Educației), intensificarea colaborării dintre ANOFM şi școli, implicarea mai activă a ONG-urilor în activitățile de ghidare în carieră, dezvoltarea competențelor profesorilor la acest capitol și monitorizarea activităților de acest gen prevăzute de curriculumul școlar.

Practica internațională arată, însă, că pentru eficiența măsurilor este necesară interacțiunea dintre toți agenții implicați: școala, agenția teritorială de ocupare a forței de muncă, ONG-uri etc., indiferent de faptul cui îi revine rolul principal. În Germania, pe lângă profesori, psihologi școlari, agenți economici locali, un rol activ în orientarea profesională a tinerilor le revine consilierilor vocaționali ai agențiilor locale de ocupare a forței de muncă, care regulat informează și discută cu elevii din școli. Implicarea acestor persoane se bazează pe cunoașterea detaliată a situației de pe piața muncii, în instituțiile de învățământ profesional și superior. În Marea Britanie școala este obligată să ofere elevilor ghidarea în carieră, utilizând resursele propriii (discuții individuale cu elevii, promovarea resurselor Serviciului Național de Cariere, organizând excursii la angajatorii din comunitate) sau contractând organizații specializate din exterior.

Dar, cu toate că există mai multe practici internaționale eficiente, documente legislative aprobate sau pe cale de a fi aprobate, situația se va putea schimba doar prin stimularea interesului tinerilor de a-și recunoaște din timp talentele și predispozițiile  față de anumite meserii, având o percepție adecvată a tuturor profesiilor existente pe piața muncii.

Sursa: Bloguvern

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente