CNTM a lansat de curând anunțul de selectare a 40 de tineri pentru o școală de vară în Trogen, Elveția, de asemenea 6 facilitatori care să-i însoțească și să le poarte de grijă. Termenul limită de aplicare e 25 mai.
Anunțul pentru tinerii care vor să aplice îl găsiți aici: Școală de vară Elveția iar pentru persoanele care vor să aplice la postul de facilitator detalii vedeți aici: Facilitatori Elveția.
Echipa #diez a contactat echipa de facilitatori care a fost în Elveția în aprilie 2014 cu un grup de 40 de tineri cu vârstele cuprinse între 13 și 14 ani. Și am vrut să vedem ce fel de experiență e asta și dacă se merită ca cineva să aplice.
Iată ce ne-au răspuns:
Corina Erșov
E o provocare. Iți asumi o responsabilitate mare și asta te face să fii „cu ochii în patru” pe tot parcursul itinerarului.
Am fost în luna aprilie 2014, timp de 3 săptămâni, împreună cu 40 de copii din mai multe regiuni ale Moldovei în Elveția, pentru un program de schimb intercultural. Multe impresii, diverse emoții, dar important este că a predominat voia bună, interesul și copiii au fost destul de receptivi, simțind că avem cu toții un scop comun – să învățăm lucruri noi și să petrecem un timp de neuitat în armonie.
Noi, facilitatorii, stabilisem anumite reguli care urmau să asigure ordinea în sătucul de vacanță, dar ținând cont că era vorba de 40 de copii absolut diferiți, cu caractere diferite și având o istorie personală, uneori era dificil să interacționăm, iată de ce a trebuit să fim foarte inventivi. Asta ne-a ajutat pe noi – cei 6 facilitatori – să ne cunoaștem pe noi înșine mai bine, să cunoaștem copiii și să înțelegem mai bine cum să-i abordăm. Am avut momente în care eram pe diferite lungimi de undă, dar am avut și momente de sinceritate și am legat prietenii cu mulți copii. Am învățat anumite lecții, iar partea veselă era că tinerii încercau să înțeleagă dacă trebuie să ne privească ca pe un fel de “părinți secundari” sau profesori.
Într-un sfârșit, cred că am reușit să creăm o relație frumoasă cu ei, bazată uneori pe compromisuri, alteori pe nedorința noastră de a ceda atunci când erau probleme principiale ce țineau de securitatea copiilor. Cred că am reușit să asigurăm acea atmosferă de armonie, pe care ne-o propusesem de la începutul frumoasei noastre aventuri, reușind să ne apropiem sufletește de copii și să devenim parte din acea experiență unică pe care am avut-o cu toții.
Andrei Trubceac
Încărcați cu 40 de “comori” tinere părintești am purces la drum. Primul pit-stop – Budapesta. Oraș maiestos, trecut comunist sângeros, prezent conservator dificil. Revedere cu amici buni la bere rece prin localuri avangardiste.
Punct de destinație – Trogen, Pestalozzi Kinderdorf. Miroase a flori de câmp, iarbă verde și pomi înfloriți. Cântă păsărele, roiesc copiii prin căsuțe.
Două săptămâni de traduceri, învățarea împreună cu tinerii, baschet cu macedonenii, foosball/fotbal de masa, ping-pong, badminton, fotbal, volei, dame, șah, CUC, zbenguială prin lanuri de iarbă la Scavenger Hunt.
Strategii de gestionare a interacțiunii cu tinerii participanți împreună cu facilitatorii, insutrucțiuni nenumărate despre reciclare și sortarea absorbantelor și pernuțelor demachiante din coșul pentru hârtie. Sesiuni de monitorizare și evaluare, discuții interesante cu trainerii Daniel și Bia. Vizita unei amice bune din Zürich cu discuții, depănat de amintiri și cutreierat de dealuri și coline.
Călătorii la Lucerna, Konstanz, Vaduz și St. Gallen. Sute de fotografii, oameni drăguți pe străzi și o stare de pace interioară rar simțită în Moldova.
Reîntoarcere cu pit-stop în Viena de o zi. Prea putin pentru un oraș atât de încărcat de istorie, artă, cultură și tradiție.
Destinație finală – Chișinău. 40 de “comori” tinere s-au întors vii și nevătămate în brațele părintești. Misiune încheiată cu succes.
Marina Pascari
14 zile petrecute pe vârfurile dealurilor elvețiene acoperite cu iarbă verde.
2 căsuțe de lemn în care tinerii învață să conviețuiască cu diferite personalități.
Minim 7 orașe europene vizitate.
40 de tineri foarte activi și prea activi uneori, dar de la care înveți cum e să fii un tânăr/o tânără de 13-14 ani în realitatea prezentului.
60 de ore de training cu utilizare de metode non-formale de educare pentru tineri.
40 de tineri hiper-activi din altă țară europeană, care fac schimb de experiență, cultură și practică cu cei 40 de tineri din Moldova.
6 membri ai echipei de facilitatori, care pentru perioada de 3 săptămâni îți devin memrbi de familie și coechipieri.
Ghenadie Covalciuc
Experiența de a fi facilitator este oportunitate unică de a îmbina educația non-formală, conlucrarea cu grupurile, călătoriile, a întâlni oameni frumoși și de a crea noi prieteni. Rolul facilitatorului e de asigura siguranța copiilor, facilitarea procesului de schimb intercultural, dar desigur există și timp personal pentru destindere și savurarea comunicării și peisajelor frumoase Elvețiene.
Trei săptămâni de interacțiune cu oameni și locuri noi generează noi perspective de a borda pe cei din jur și idei ce trebuie neapărat implementate local, ceea ce schimbul intercultural a oferit pe deplin.
Anastasia Pociumban
Facilitator în Elveția sau vânătoarea după Nutella.
Cred că dacă aș rezuma experiența mea din Elveția aș alege câteva cuvinte cheie: provocare, asparagus și Nutella și descoperire.
Provocare: a fost prima dată când am petrecut 3 săptămâni împreună cu 40 de tineri, 40 de personalități în formare, fiecare cu obiceiurile și viziunile sale – dar care trebuie să învețe să conviețuiască pașnic cu ceilalți.
Asparagus și Nutella – am aflat că tinerilor tare nu le place salata și legumele, iar Nutella ar fi dejun, prânz și cina preferată.
Descoperire – am învățat foarte mult de la trainerul nostru Daniel, atât la nivel de tehnici de lucru, cât în special metodologia și viziunea față de lucrul cu tinerii. Am descoperit Elveția, sătucul Trogen și Lucerna; Vaduz, capitala Liechtensteinului și Budapesta cu Viena.
Alexandru Lebedev
Când m-am urcat în autocar să plecăm în călătorie, mă gândeam oare în ce m-am băgat. Pe urmă am înțeles că de obicei când ne uităm la lucruri le vedem cum ele sunt și nu cum ar putea fi. Așa am încercat să-i învăț pe copii cum să joace CUC, de ce e bine să mănânci legume și dorința de a călători și a descoperi locuri noi.
Nu aș spune că e ușor să urmărești 24/24 40 de tineri care mereu vor să facă ceva, să se întâmple ceva, dar în același timp înțelegi că ori faci și tu lucruri împreună cu ei și le devii confident, ori ei și singur vor face lucruri de care tu habar nu vei avea.
Eu mă bucur mult că am văzut ce generații de copii vin în urma noastră, și am văzut potențial, deja cred că depinde de fiecare din noi dacă acest potențial va fi dezvoltat în sens pozitiv sau deloc dezvoltat.
Eu vă îndemn cu mare inimă să aplicați și să nu vă fie frică.
