Majoritatea moldovenilor, indiferent de ţara în care se află, reuşesc să vopsească ouă, să coacă pască şi să meargă la biserică pentru a le binecuvânta În Estonia moldovenilor le lipseşte dimineaţa Învierii, în Portugalia se organizează Festivalul Ouălor Încondeiate, iar în Canada mai multe gospodine se adună împreună pentru a coace pască.
În Estonia toţi vopsesc ouă şi coc „paşa”
Viorica Guzun, soţia ambasadorului moldovean în Estonia, a declarat pentru IPN că orânduirea pascală la creştinii ortodocşi estonieni este un pic diferită, prin aceea că sfinţirea bucatelor are loc în seara de sâmbătă. „Mie îmi lipseşte un pic atmosfera şi magia dimineţii de Înviere, când se creează acel spirit de uniune, când toată lumea merge la biserică şi formează acele rânduri de luminiţe şi suflete deschise”, a subliniat Viorica Guzun.
Şi pentru estonieni Paştile este o sărbătoare foarte aşteptată. Credincioşii, în mare parte luterani, marchează Învierea Domnului, pe când estonienii care nu sunt religioşi văd în sărbătoarea Paştilor adevărata sosire a primăverii, prin învierea naturii. Toţi însă vopsesc ouă şi pregătesc o coptură specială, căreia ei îi spun paşa. Ouăle le vopsesc cu ajutorul cojilor de ceapă sau a sfeclei roşii pentru că, spun ei, este sănătos, dar se simt şi mai aproape de natură. Ouăle se mai vopsesc şi cu diferite condimente sau ierburi aromate. Aşa cum Paştile este legat de primăvară, de natură, ouăle sunt vopsite în culori naturale, cu ingrediente şi ornamente care tot de acolo vin. La estonieni există şi tradiţia ciocnitului de ouă, dar şi a rostogolirii ouălor prin iarbă şi diferite jocuri pascale.
În Italia moldoveni aşteaptă de acasă ouă şi cozonac sfinţite
Tatiana Nogailic, preşedintele Asociaţiei de moldoveni „Assomoldave” în Italia, a comunicat că la Roma sunt 3 biserici la care merg moldovenii, acolo se sfinţesc bucatele. Sunt şi femei care muncesc încontinuu şi practic nu au timp să sărbătorească, nici să meargă la Înviere pentru a sfinţi bucatele. Mulţi moldoveni primesc de acasă produse sfinţite, trimise de rudele rămase în Moldova. „Mai avem şi alt tip de moldoveni, care au asimilat tradiţiile italienilor. La italieni masa de Paşti este foarte modestă. Totuşi, în diferite zone ale Italiei sunt diferite tradiţii, unii mai tradiţionalişti fac mese mai bogate, unii mai moderni merg la restaurante, iar alţii profită de zilele libere şi merg la odihnă”, a specificat Tatiana Nogailic.
Italienii care respectă tradiţia vopsesc ouă în diferite culori. Pentru masa de sărbătoare se găteşte mieluţ, dar în mare parte se fac salate, tot felul de verdeţuri. Se mănâncă puţin. După prânz lumea se plimbă, se organizează diferite jocuri. „În familia în care locuiesc se ciocnesc ouă, dar acestea nu se mănâncă imediat. De regulă, se pun în salate”, a menţionat Tatiana Nogailic.
Moldovenii din Portugalia nu uită tradiţiile
Valeriu Turea, ambasadorul Moldovei în Portugalia, a comunicat că moldovenii din Portugalia nu uită de tradiţiile pascale şi perpetuează spiritul sărbătorilor pe care l-au trăit acasă, împreună cu părinţii în familie. Practic, toate asociaţiile, zece la număr, organizează activităţi sub semnul sfintelor sărbători. „Aş remarca lucrurile deosebite pe care le fac moldovenii din asociaţia „Tezaur” din Faro, sudul Portugaliei. Împreună cu Şcoala parohială din localitate, ei au inaugurat un atelier de artă şi creaţie populară. Aici, în fiecare sâmbătă, maturii împărtăşesc copiilor din experienţa proprie în arta croşetării, brodării, modelării, picturii, cântecului şi dansului popular”, a spus ambasadorul.
Diplomatul a mai spus că un eveniment deosebit îl reprezintă Festivalul Ouălor Încondeiate, organizat de Centrul de Cultură şi Artă „Trei culori” şi preconizat pentru data de 26 aprilie. Moldovenii din Portugalia au toate condiţiile pentru a vopsi ouă. „Nu e mare treabă, o gospodină bună foloseşte şi coji de ceapă. Nevastă-mea, cel puţin, aşa le vopseşte. Da gospodine, vreau să spun, avem multe şi excelente”, a subliniat ambasadorul.
La portughezi, Paştile, de asemenea, este considerat cea mai mare sărbătoare a lumii creştine. Se face nu doar curăţenie-lună, ci şi se văruiesc sau se vopsesc casele, totul având un mesaj clar: învierea lui Iisus şi celebrarea vieţii. Aceste pregătiri se fac pentru ceea ce portughezii numesc „o Compasso” sau vizita pascală, când preotul trece pe la casele oamenilor pentru a-i binecuvânta. Simbolic, aceasta e ca şi cum Iisus ţi-ar trece pragul. Apoi, de Paşti se fac multe cadouri celor apropiaţi şi dragi, în special naşii dăruiesc copiilor pandişpan (prăjituri pufoase din făină, ouă şi zahăr), migdale şi turte dulci. De asemenea, în diferite regiuni se organizează procesiuni cu tematică pascală: procesiunea Maicii Domnului, procesiuni florale, procesiuni cu lumânări aprinse, la fel ca şi reprezentări teatralizate evocând martiriul Mântuitorului.
Moldovenii din Canada pot comanda pască la biserică
Ala Mândâcanu, liderul comunităţii de moldoveni din Canada, a declarat că moldovenii şi peste ocean se ţin de tradiţiile de acasă. „Aici avem 13 biserici de limbă română, cam 4-5 sunt ruseşti şi ucrainene. Mergem la biserică, putem ţine post, ne spovedim, ne împărtăşim. Aici avem magazine cu produse din Moldova, Ucraina şi Rusia, avem vopsea pentru ouă. Bucatele sunt cam aceleaşi. La noi se adună femeile şi coc acasă pască. Dar şi la biserică se poate comanda pască dacă nu o coci, şi la magazine se vând”, a comunicat Ala Mândâcanu.
Catolicii sărbătoresc altfel. Iau apă sfinţită, cum în Moldova se face de Bobotează. Postul se ţine doar luni, miercuri şi vineri şi se termină în Joia Mare. În Canada tineretul nu mai este foarte credincios, după ce în anii 60 s-a produs o revoluţie paşnică împotriva puterii excesive a bisericii. Acum mai mult bătrânii merg la biserică şi nu se mai simte o atmosferă unită în jurul bisericilor.
Reprezentanţii moldovenilor peste hotare le doresc celor din ţară sărbători fericite şi le spun: „Hristos a Înviat!”.
