După prezentările de succes din Viena şi Steyr, expoziţia AT YOUR SERVICE – ART AND LABOUR este vernisată la Muzeul Tehnic din Zagreb.
La iniţiativa Muzeului Tehnic din Viena (Technisches Museum Wien) şi a Fundaţiei ERSTE, expoziţia deschide un nou domeniu de discurs artistic, angajând tehnologia şi arta într-un dialog şi o multiplă analiză a muncii în contextul crizei economice şi sociale actuale din centrul şi estul Europei. Expoziția prezintă modul în care artiștii abordează transformarea rapidă a proceselor muncii, accentul fiind pus pe impactul mecanizării asupra vieții oamenilor. Proiectul aduce în discuție atât oportunitățile, cât și riscurile formelor contemporane de muncă. Expoziția a fost inaugurată la Muzeul Tehnic din Zagreb, la data de 27 martie, anul curent şi va putea fi vizitată până pe 30 septembrie 2014.
Evenimentul de deschidere a inclus o reprezentație artistică a artistului moldovean Pavel Brăila, care a adus un omagiu mașinii de scris, invitând oameni calificați în dactilografiere să lucreze simultan pe mașini de scris vechi. Aceeași intervenție a fost efectuată şi la deschiderea expoziției din Austria în 2013, iar spotul video a fost premiat cu „Premiul Celeste 2013”, la categoria Video&Animație.
Pentru expoziție, artiștii Pavel Brăila (Republica Moldova), Daniel Knorr (România), Anna Jermolaewa (Rusia) și Ulrike Lienbacher (Austria) au fost invitați să transpună în creații artistice procesele de muncă. Spectrul artistic este completat de filmulețe realizate de către Harun Farocki, Adrian Paci și Anne Tallentire.
În contextul evoluțiilor actuale pe piața muncii, operele acestor artiști încearcă să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: Care au fost etapele procesului de transformare a muncii? Când este munca un privilegiu și când este o povară? Care sunt efectele atunci când procesele de lucru sunt automatizate? Reprezintă societatea noastră, bazată pe cunoaștere și economie, viitorul vieții noastre profesionale? Ce înseamnă să fii flexibil și mobil? Cum afectează munca și șomajul stima de sine?
“Această colaborare ne-a dat șansa de a invita artiștii să creeze noi opere de artă care împreună creionează o imagine extrem de diversă a condițiilor de muncă din prezent și aduc în discuție și aspectele istorice care au determinat transformările de pe piața muncii. Aceste lucrări se axează pe problemele socio-politice curente, cum ar fi migrația și flexibilitatea pieței de muncă. Totodată, ele explorează diferențele dintre procesele de muncă ce necesită cunoștințe aprofundate și un grad înalt de tehnologizare a proceselor de muncă bazate intensiv pe personal, cum sunt cele din servicii”, a declarat Christiane Erharter, co-curator al expozitiei, Fundația ERSTE.
Unii dintre artiști provin din familii de migranți sau din Europa de Est și cunosc foarte bine realitatea descrisă în lucrările lor:
Pavel Brăila:
Pavel Brăila s-a născut în Chişinău, Republica Moldova, și în prezent locuieşte în Berlin şi Chişinău.
Instalația „Tribut mașinii de scris. Amprentele digitale pe panglica de cerneală”, 2012
Brăila consideră că anumite tipuri de muncă precum și anumite tipuri de mașini sunt create apoi eliminate ca urmare a dezvoltării tehnologice. Instalația lui reprezintă un obiect mecanic care anterior a jucat un rol-cheie și a revoluționat lumea, dar acum și-a găsit locul în muzeu sau e folosit într-un context artistic: este vorba de mașina de scris. Instalația prezintă unicul element pe care calculatoarele moderne l-au păstrat de la mașina de scris – tastatura. În timp ce aceste mașini de scris vechi reprezintă niște taste individuale, pe o bancă plasată în faţa acestor rânduri de mese sunt alte trei maşini de scris, care recreează bara de spaţiu (a unei tastaturi). În interiorul maşinilor de scris sunt coli de hârtie tipărite de foste dactilografe cu istorii din viaţa lor profesională. Tastatura gigant formată din maşini de scris de epocă acţionează ca un model pentru legăturile asociative pe care Brăila le abordează în filmul său, proiectat pe peretele din spatele instalaţiei.
Producția video “Pantofi pentru Europa”, 2002
În lucrarea sa video “Pantofi pentru Europa”, Brăila atrage atenția asupra unui aspect geopolitic. La o staţie de cale ferată la frontiera între Republica Moldova şi România el a filmat o scenă care are loc pe timp de noapte şi implică nişte condiții grele de muncă. Datorită diferenţelor istorice de ecartament între căile ferate aplicate la hotarul dintre Rusia sau Uniunea Sovietică şi Europa, vagoanele de cale ferată trebuie să fie schimbate pe boghiuri adecvate.
