Filmul începând cu 5 decembrie este deschis publicului din Chișinău. Filmul a strâns mai multe critici pozitive și premii în străinătate, însă este interesant ce fel de discuții va stârni la Chișinău.
Filmul e unul cu o încărcătură psihologică ridicată. Iar ca spectator te gândești mai mult la lucrurile pe care eroul principal le-ar putea face decât la acelea care se întâmplă în film.
Cum spunea și Igor, în film prea multă acțiune nu-i, o dragoste, o crimă și atât.
Filmul ne teleportează în realitatea Chișinăului din anii 1996 – 2000, când mai multe lucruri se făceau în ilegalitate, mai greu era să-ți găsești un serviciu, și toți au fețe triste. Lucrurile sunt ieftine (berea sub 10 lei, o tunsoare – 15 lei, un pachet de marijuana – 80 lei (asta comparativ cu cât spun tinerii că aceasta ar costa acum))
Însă în spatele unor realități (pe atunci când nu erau mașini foarte scumpe în Chișinău) se ascund anumite nevoie, dorințe și vise ale personajelor. Personajul lui Sergiu Voloc visează să zboare și tot ce face e îndreptat spre acest lucru. Personajul lui Igor Babiac vrea să iubească și face orice ca să-și protejeze iubirea.
Într-un moment în film ne ciocnim de o moștenire, o moștenire a viselor, ca atunci când nu ajungem să trăim un vis personal încercăm să-l transmitem celor apropiați nouă, să-l trăiască în locul nostru.
De asemenea interesant cum Igor a încercat să readucă jocul de oină în Moldova, dedicându-i un episod special.
Lucruri interesante
Oare așa peste tot se curăță cartofii?
Ar fi posibilă o schemă cu marijuana prin poștă?
Se mai transmite marijuana în portocale în penitenciare?
Se mai trece așa ușor ilegal în Transnistria?
Echipa #diez vă recomandă să vă duceți să vedeți filmul, iar după film încercați să-l digerați apoi să încercați să explicați simboluri.
Vizionare plăcută.
