Cel de-al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova privește emigrarea – una dintre sfidările majore ale agendei de dezvoltare a țării – ca pe un fenomen cu două fațete: luminoasă și întunecată.
Pe de o parte, migrația a contribuit, „pe termen scurt, la reducerea sărăciei” și „a fost supapa principală care a permis reducerea ratei șomajului tinerilor”, relevă raportul, iar pe de altă parte, „a cauzat depopularea aproape integrală a unor comunități rurale”.
Potrivit raportului, elementele care conturează fațeta luminoasă a fenomenului de migrație sunt reducerea sărăciei monetare, creșterea consumului, dezvoltarea sectorului financiar-bancar împreună cu facilitarea investițiilor și diminuarea presiunilor asupra pieței forței de muncă. Pe fundalul fenomenului de emigrare, „ponderea populației aflate sub pragul sărăciei absolute a scăzut de la 30,2% până la 16,6%” din anul 2006 până în 2012. Moldova, de asemenea, „a atins un progres impresionant și în combaterea sărăciei extreme”, relevă raportul, incidența acesteia diminuându-se de la 4,5% în 2006 până la 0,6% în anul 2012.
În Moldova, pe talerul pozitiv al fenomenului de migrație se regăsește, de asemenea, expansiunea, „lentă dar fermă” a sistemului bancar, așa cum remarcă raportul: ponderea creditului bancar acordat economiei a crescut de la 14,3% din PIB până la 40,9% din PIB în 2012. La fel, emigrarea „a fost supapa principală care a permis reducerea ratei șomajului tinerilor până la 13,1% în 2012”.
Fațeta întunecată a emigrării este conturată în Republica Moldova, potrivit Raportului Național, de fenomene precum depopularea multor sate, irosirea capitalului uman, creșterea unei generații de copii și tineri rămași singuri acasă, care se confruntă cu riscuri mari de sănătate, și vulnerabilitatea sporită a migranților la tuberculoză (în 2010 în Moldova ponderea migranților din incidența totală cu TB a fost de 17%) și a femeilor migrante – la riscul de mortalitate maternă.
„Emigrarea a cauzat depopularea aproape integrală a unor comunități rurale, generând provocări de politici inedite pentru Republica Moldova”, se arată în raport.
