Iulian Gramațchi și-a făcut studiile în Spania și și-a împărtășit experiența cu #diez. Despre tinerii, studii și locurile de acolo aftați din interviu.
#diez1. De ce ai decis să-ţi faci studiile peste hotare şi nu la o universitate din RM?
Pentru că studiile peste hotare sunt mai de calitate, mai ales în sistemul american de învățământ superior, căci eu mi-am făcut studiile într-o universitate americană. Acolo profesorii sunt integri, îți apreciază obiectiv cunoștințele, iar procesul de studii este proiectat în așa fel încât să faciliteze asimilarea cunoștințelor din domeniu, nu să o îngreuneze. Din păcate, același lucru nu poate fi spus despre universitățile din RM.
#diez2. De ce ai ales anume Spania? Ce alte opțiuni ai mai avut?
Saint Louis University Madrid a fost cea care m-a acceptat gratis la studii. Am depus dosarul și la mai multe universități din Marea Britanie și S.U.A., însă nu la toate am fost acceptat, iar condițiile pe care mi le-au oferit cele care m-au acceptat nu au fost la fel de avantajoase – includeau taxe de studii destul de ridicate, pe care unei familii cu venit mediu din RM i-ar veni greu să le plătească. Dacă nu mă accepta nici SLU Madrid, aveam și opțiunea să depun dosarul în România pentru una din bursele oferite de guvernul român.
Depinde de fiecare universitate în parte, căci nu există un sistem centralizat de depunere a dosarului pentru toată lumea. Evident, primul pas e să te informezi. Deci, faci o cercetare pe internet, găsești mai multe universități cu programe ce te-ar interesa, și apoi deja citești pe pagina web a fiecărei universități cum se depune dosarul la ei. E nevoie doar de voință, procesul de admitere nu e chiar atât de greu.
#diez4. Cum sunt colegii de peste hotare? Ce povești personale ale colegilor de acolo te-au impresionat?
SLU Madrid e o universitate foarte internațională, cu studenți din peste 70 de țări. Cele mai mari grupuri erau, bineînțeles, americanii și spaniolii, însă am avut prieteni de pe toate continentele. Mi-a plăcut foarte mult mentalitatea lor deschisă, multiculturală, și faptul că apreciau diversitatea și erau foarte toleranți și chiar curioși față de alte culturi. Mulți dintre ei călătoreau intens, mai ales cei veniți pe un semestru din S.U.A., care profitau de ocazie să vadă cât mai multe locuri din Europa. Aveam și un prieten brazilian, al cărui tată era membru al corpului diplomatic. Familia lui a trăit pe parcursul vieții colegului meu, în Ghana, Emiratele Arabe, S.U.A. și încă vreo câteva țări. Relătarile sale din Ghana îmi stârneau întotdeauna interesul.
#diez5. Cât costă să trăiești o lună în Spania? (cazare+mâncare+transport)
Depinde deja de luxul pe care ți-l permiți, dar să închiriezi o singură cameră într-un apartament în Madrid te costă cel puțin 250-300 € pe lună, iar un abonament lunar de transport pentru tinerii sub 23 de ani e de 35 €. În ce privește mâncarea, dacă nu te duci la restuarante și cumperi doar din magazine, te poți descurca cu vreo 100 € pe lună.
#diez6. Cum poți să economisești în Spania?
La fel ca și oriunde în altă parte: îți limitezi cheltuielile, nu cumperi lucruri inutile.
#diez7. Unde și cum se distrează tinerii de acolo?
Spania e foarte populară pentru viața de noapte. Acolo, când niște prieteni se adună la o întâlnire, o fac de obicei pe la 23:00-0:00 noaptea, apoi umblă prin baruri și după asta prin discoteci. E un fel de distracție care mai puțin m-a atras, căci eu sunt mai degrabă ciocârlie, iar dacă nu dorm noaptea mă simt sleit de puteri. Însă pentru cei cărora le place viața de noapte ar fi o experiență minunată.
#diez8. Unde îți vei continua studiile?
Curând plec în Germania, la Frankfurt, să fac un program combinat de master și doctorat în economie. Nu am planuri foarte concrete pe termen lung, însă doresc neapărat să mă întorc în RM și să fac ceva cu impact pentru prosperarea locuitorilor acestei așchii de țară, căci mi-e milă de mizeria în care trăiesc. Probabil am să mă implic în politică sau în afaceri, sau în amândouă.
#diez9. Care e oraşul tău preferat din Europa şi cât e de important pentru tine să întâlneşti culturi noi?
Cu cât mai multe orașe am văzut, cu atât mi-am întărit convingerea: Chișinăul e orașul meu preferat. Sunt subiectiv, desigur, și Chișinăul are și neajunsurile lui (casele astea urâte sovietice din panouri, noroiul de pe străzi după ploaie). Însă în niciun alt oraș nu am văzut atâția copaci și atâtea spații verzi câte am văzut în Chișinău. În multe orașe europene, mai alese cele mai vechi, străzile și trotuarele sunt înguste, iar casele de prin părți te apasă de ți se pare că ești într-un labirint. Chișinăul însă pare mai spațios, aici te simți mai relaxat. Dar cea mai deosebită rămâne a fi atmosfera: totuși, aici am crescut și anume de Chișinău îmi sunt legate cele mai frumoase și plăcute amintiri.
#diez10. Dacă te-ai întâlni pe tine acum, şi ai fi încă la liceu, ce mesaj ţi-ai transmite?
Iată un mesaj valabil pentru toți tinerii din RM din ziua de azi: Mulți acum se avântă în campanii patriotarde de genul „iubesc Moldova”, „eu sunt Moldova”, fără a cerceta temeinic și minuțios subiectul. O creangă care a fost tăiată de la un copac nu poate rămâne vie independent de tulpină. Tot așa și Republica Moldova, o creangă tăiată din pomul ce reprezintă poporul român, nu poate prospera fără a restabili legătura cu acesta. Dacă vom fi conștienți de identitatea noastră românească, vom avea un stimul să ne dezvoltăm în plan cultural și spiritual, astfel încât să ne dăm seama de oportunitatea reintegrării celor două state românești într-un singur stat național. Astfel devenim automat și parte a Uniunii Europene.
De fapt, toată fărădelegea care dăinuie în această așchie de țară pornește de jos, de la oamenii de rând. Nu degeaba se spune că poporul își merită conducătorii. Dacă am avea cu toții suficientă cultură, conștiință civică și națională, atunci am alege și o conducere pe potrivă. Deci nu așteptați schimbările să vină de sus. Fiecare ar trebui să se gândească cum se poate cultiva și perfecționa pe sine însuși. Și dacă pentru asta e nevoie să plecați peste hotare, atunci faceți-o. Mai târziu, dacă veți deveni suficient de dezvoltați moral, însăși conștiința o să vă aducă înapoi.
