O coaliție „pe stânga” între PDM și PSRM este posibilă și nu ar trebui de exclus

col333

Așadar, în anii de independență a Republicii Moldova nu au existat situații în care să fi fost imposibilă alegerea în termene rezonabile a conducerii și a organelor de lucru ale Parlamentului. Cel puțin asta concluzionează experții IPN într-o analiză. Aceștia menționează că PDM și PSRM ar putea coaliza bazâmdu-se pe faptul că ambele partide împărășesc cel puțin valorile socialiste.

„Vlad Plahotniuc, este vicepreședinte al Internaționalei Socialiste, ales în această funcție doar acum doi ani, în cadrul celui de-al XXV-lea Congres al organizației, desfășurat în perioada 2-4 martie 2017 în Cartagena, Columbia. În calitatea invocată, liderul PDM are sarcina promovării valorilor socialiste în spațiul CSI. Iar cea mai bună oportunitate de a raporta un succes către structura centrală ar fi să-i convingă pe socialiștii din PSRM să promoveze valorile socialiste împreună, formând o coaliție de guvernare. Ce poate fi mai firesc, în acest sens? Și într-adevăr, cum ar putea PSRM, ca formațiune ce împărtășește doctrina socialistă, să respingă o coaliție cu PDM care s-a învrednicit deja de aprecieri pe plan internațional?”, menționează aceștia.

De bună seamă, după declararea independenței, noi am avut în Republicii Moldova 9 scrutine parlamentare, ultimul fiind cel din 24 februarie 2019. În urma acestor scrutine am avut alese în Parlament de la 3 până la 5 formațiuni politice, dar niciodată n-au existat probleme în privința alegerii organelor de conducere ale Parlamentului și învestirea unui guvern. Este adevărat că, după 4 scrutine din cele 9, la guvernare au ajuns formațiuni care au obținut majorități absolute – Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM) în 1994 și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în 2001, 2005 și în aprilie2009. Evident, în cazurile menționate nu puteau exista probleme. În alte 4 scrutine am avut majorități parlamentare și guverne de coaliție create cu anumite dificultăți, care s-au dovedit a fi surmontabile.

Astfel, după alegerile parlamentare din 22 martie 1998, exact peste o lună, la 23 aprilie, liderul Mișcării pentru o Moldovă Democratică și Prosperă (MpMDP), Dumitru Diacov, a fost ales președinte al Parlamentului. Încă peste o lună de zile, la 22 mai, a fost învestit Guvernul Ciubuc-II al Alianței pentru Democrație și Reforme (ADR), constituite din 3 formațiuni politice. După alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, exact peste o lună, la 28 august, liderul Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, a fost ales președinte al Parlamentului. Peste mai puțin de o lună, la 25 septembrie, a fost învestit Guvernul Filat-I al Alianței pentru Integrare Europeană (AIE-I), constituite din 4 formațiuni. După alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, peste aproximativ o lună, la 30 decembrie, liderul PDM, Marian Lupu, a fost ales președinte al Parlamentului. Peste doar 2 săptămâni, la 14 ianuarie 2011, a fost învestit Guvernul Filat-II al Alianței pentru Integrare Europene (AIE-II), constituite din 3 formațiuni. În sfârșit, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, peste aproximativ 2 luni de zile, la 23 ianuarie 2015, unul dintre vicepreședinții PDM, Andrian Candu, a fost ales președinte al Parlamentului. Respectiv, peste mau puțin de o lună de zile a fost învestit guvernul minoritar al lui Chiril Gaburici, votat de 2 partenerii de coaliție – PDM și Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), dar susținut și de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), de opoziție.

Astfel, experții spun că situația este inedită, însă îngrijorările sunt de fapt cât se poate de exagerate.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente