(video) Cinci motive promovate în România pentru care ar trebui de vizitat Republica Moldova

Chişinău

După o călătorie în Moldova, presa locală din Timișoara a punctat câteva motive pentru care ar trebui să fie vizitată țara noastră. De asemenea, în articol este specificat faptul că realitățile de astăzi fac din Republica Moldova o destinație turistică foarte atractivă.

„Chiar dacă infotrip-ul a durat doar două zile, au fost două zile pline (de-a dreptul) în care am reușit să descoperim doar câteva dintre motivele ce fac din Republica Moldova o destinație de călătorie de neratat, și asta v-o spune un împătimit al călătoriilor, care a explorat sute de alte destinații”, spune autorul materialului.

Mai jos găsiți cele cinci motive care le dă autorul și datorită cărora Moldova trebuie să fie vizitată:

#1. Poarta de intrare în Moldova, Aeroportul Internațional Chișinău, o destinație în sine

„Prima impresie pe care o are călătorul care ajunge la principala poartă de intrare în Republica Moldova este că a aterizat pe unul dintre cele mai cochete aeroporturi din lume. Fără exagerare, noua aerogară a Chișinăului poate fi considerată o destinație în sine. Elegantă, modernă și funcțională, aerogara capitalei Moldovei lasă o puternică și pozitivă primă impresie călătorului”, notează autorul.

#2. Chișinău, orașul de pe 7 coline

Chișinăul, capitala Republicii Moldova, este un oraș paradoxal care are de oferit fiecăruia câteva ceva. De la vilele și palatele eclectice ale confluenței secolelor 19-20 și cele edificate în anii interbelici, până la blocurile și clădirile publice ale brutalismului realist sovietic și, firește, la arhitectura contemporană din beton ușor, oțel și sticlă. De la parcurile uriașe la bulevarde largi, de la catedrale și biserici la teatre și cinematografe, de la enoteci și pub-uri cochete la magazine și buticuri, piața-mall sau târgul permanent de antichități din centrul orașului, de la Ștefan cel Mare și Sfânt la Pușkin.

Orașul trebuie explorat cu pasul, pentru a-i pătrunde tainele, asta numai după ce ai cheltuit 2 lei moldovenești (0,5 lei românești) pe o plimbare cu autobuzul sau troleibuzul de la „Porțile Orașului” (blocurile sovietice gemene) din cartierul Botanica, până în cartierul Rîșcani, apoi cu încă 2 lei din Ciocana Nouă până în Telecentru.

Apoi, la pas în centrul vechi, printre băștinași (cum le place moldovenilor să-și afirme apartenența locală) și turiști, printre conversațiile în dulcele grai moldovenesc și cele în limba lui Pușkin.

Pentru că, dincolo de perioada sovietică și valurile de rusificare, Chișinăul a fost, vreme de secole, un târg multietnic și multicultural, cămin al românilor, armenilor, evreilor, polonezilor, rușilor, germanilor ș.a.m.d, vocație pe care o are și astăzi.

3. Oamenii

Fără doar și poate, principala zestre a Moldovei de peste Prut o constituie oamenii. Moldovenii sunt oameni frumoși și prietenoși. Se bucură când au oaspeți, îi întâmpină cu zâmbetul pe buze și îi fac să se simtă ca acasă. De fapt, moldoveanul, când îl întâlnești ori când îi treci pragul, îți va spune frate și te va trata ca pe un frate bun dacă vii din România. Așa mi s-a întâmplat acum 30 de ani, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, așa mi s-a întâmplat acum câteva zile în Republica Moldova vremurilor noastre și, sunt convins, că ni se va întâmpla și în Moldova unor vremuri mai bune pentru toți.

4. Vinul

Despre vin și Moldova se pot scrie romane întregi. Chiar dacă faptul nu e decretat în legile republicii, Moldova este o țară a vinului. Vinul este simbolul și mândria Moldovei. Cu o istorie de milenii pe meleagurile din dreapta Nistrului, cultivarea viței de vie și vinificația au constituit perpetuu îndeletniciri de bază ale populației, chiar și în vremurile grele ale prohibițiilor lui Burebista și Gorbaciov. Înainte de Gorbaciov, se apreciază că una din două sticle de vin comercializate în URSS provenea din RSS Moldovenească. Astăzi, deși reforma lui Gorbaciov a lovit puternic în sectorul viti-vinicol al Moldovei, republica de peste Prut are circa 110.000 de hectare cultivate cu viță de vie pentru uz industrial și alte circa 40.000 de hectare cultivate în gospodării mici.

Sectorul viti-vinicol, aflat în proprietate publică sau privată, s-a aliniat în ultimii ani standardelor mondiale, prin retehnologizare cu utilaje moderne, păstrându-și în același timp tradițiile seculare.

5. Vinăriile

Noi le spunem crame, moldovenii le numesc vinării. În anii 60 ai secolului trecut, în Moldova au fost amenajate galeriile subterane, devenite azi principalele atracții turistice ale țării: Cricova, Mileștii Mici, Brănești, adevărate orașe subterane, cu străzi de sute de kilometri unde se păstrează circa 300.000 de hectolitri de vin și milioane de sticle de colecție. Așa cum nici vinul nu se poate povesti fără a fi degustat, nici vinăriile Moldovei nu pot fi descrise fără a fi vizitate.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente