Ministerul Finanțelor a făcut public pentru consultări proiectul legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Autorii documentului susțin că nici un angajat din sectorul public nu va avea salariu mai mic ca în 2018, datorită mecanismului de compensări și valorii minime de referință diferențiată.

Mold-street a selectat câteva cifre care dovedește opusul referitor la această reformă.

#Acum cel mai mic salariu total lunar calculat în sectorul bugetar este de 1.200 lei, iar circa 40.000 de angajați au salarii sub minimul de existență. Legea garantează un salariu minim în sectorul bugetar în mărime de 2.000 de lei;

#Cel mai mare salariu total lunar calculat în sectorul bugetar în prezent este de 35.880 de lei. Ministerul Finanţelor nu precizează cine primeşte astfel de salarii, dar este vorba de şefii unor agenţii guvernamentale şi de preşedinţii unor instanţe;

#Discrepanța actuală dintre salariile cele mai mari și cele mai mici este de 33 la 1. După implementarea noii legi autoritățile promit că această diferenţă va fi de 15 la 1. Raportul recomandat a fost de 12:1;

#Prevederile legii se aplică personalului din autoritățile/instituțiile bugetare finanțate integral din bugetul de stat și bugetele locale, Casa Națională de Asigurări Sociale, autoritățile care au activat în condiții de autogestiune și cărora le-a fost modificat statutul în autoritate publică finanțată integral din buget;

#De efectele reformei vor beneficia circa 172.000 de angajați, dintre care la circa 144.000 de posturi salariul va fi majorat, iar în cazul a 28.000 efectul va fi o diminuare a remunerării;

#În cazul persoanelor cu funcţii de demnitate publică salariul va fi compus doar din partea fixă, în timp ce în cazul vameşilor şi inspectorilor fiscali partea fixă va fi de doar 60%, iar cea variabilă va ajunge la 40%;

#Se anulează indemnizația de conducere pentru şefii din instituţiile de învăţămînt, medico-sanitare, sporul pentru păstrarea secretului de stat, sporul pentru utilizarea, în exerciţiul funcţiunii, a unor limbi străine (cu excepţia limbii ruse), ajutorul material/premierea lunară, trimestrială şi anuală acordate salariaţilor din unităţile bugetare;

#Legea nu asigură o creștere salarială pentru toate persoanele angajate în sectorul bugetar. Astfel, nu vor crește salariile la angajații care au salarii/sporuri dependente de salariul mediu pe economie, angajații poziționați în urma evaluării la un nivel inferior celui actual;

#Autorii reformei susţin că dacă se menţinea sistemul actual de salarizare, creșterea salariului mediu din bugetul de stat ar fi fost de doar 5%: de la 6.517 lei în 2018 la 6.826 lei în anul 2021. Reforma ar urma să asigure o majorare cu 31% a salariului mediu lunar – de 6.517 lei în 2018 la 8.519 în 2021;

#În cazul bugetelor locale, creșterea salariului mediu ar fi fost cu doar 6% – de la 3.135 lei la 3.328 lei. Implementarea legii va permite o majorare cu 57% a salariului mediu lunar – de la 3.135 lei în 2018 la 4.917 lei în anul 2021;

#Majorarea salariilor va fi de la 7% până la peste 100% pentru personalul din sectorul public. Salariile a circa 28.000 de angajaţi însă nu vor fi majorate și chiar ar putea să scadă. E vorba de exemplu de aproape jumătate din cei 12.000 de angajaţi din administratia publică (Bugetul de Stat) unde salariul mediu va scădea în mediu cu 1.722 de lei (circa 17%) de la 9.988 lei în 2018 la 8.266 lei în anul 2021;

#Salariul mediu al unui asistent al educatorului (e vorba de circa 8.000 de angajaţi) se va majora cu circa 83% – de la 1.766 lei la 3.232,5 lei, în timp ce al unui educator cu 20% – de la 4.939 lei la 5.928 lei.