Circa 1 131 de milioane de lei reprezintă volumul plăților informale în școli pentru anul 2017, de două ori mai mult decât în anul 2015, constituind 17 la sută în raport cu bugetul alocat învățământului general de către stat. Acestea sunt cifrele prezentate astăzi în cadrul unui studiu sociologic cu genericul „Etica și integritatea academică în învățământul general. Plățile informale în școli”.

Comparativ cu anul 2015 când doar 6% dintre părinți refuzau să răspundă la întrebările privind achitarea sau neachitarea unor astfel de plăți, în anul 2018 această pondere a crescut până la circa 34%. Fiecare al treilea părinte se teme că neachitarea plăților cerute de școală va avea repercusiuni negative asupra propriului copil.

#Plățile din școli – o povară financiară pentru părinți

Circa jumătate dintre părinți afirmă că plățile din școli reprezintă pentru familiile lor o povară financiară. Cealaltă jumătate declară că astfel de plăți sunt acceptabile pentru ei, unii părinți fiind gata să plătească și mai mult. Cel mai des, părinții plătesc informal din propria inițiativă (cca 25% din numărul de respondenți). În cazul părinților care nu plătesc din propria inițiativă, plățile informale sunt solicitate de către cadrele didactice (cca 12% dintre respondenți au afirmat acest lucru), de comitetele părinților (cca 17%), de directorii de școli (cca 3%).

#Fiecare al zecelea părinte percepe plățile suplimentare ca un mijloc de a atrage favoruri academice

În afară de reparații și procurarea de bunuri pentru școală, principalele destinații ale plăților informale sunt taxa de înregistrare la instituție, suplinirea salariilor cadrelor didactice, ore suplimentare, cadouri pentru profesori ș.a., plăți interzise în mod explicit de Codul de etică al cadrelor didactice. Fiecare al zecelea părinte percepe plățile suplimentare ca un mijloc de a atrage favoruri academice (note mai bune, participare la concursuri, diplome de merit, atenție sporită din partea cadrelor didactice etc.) pentru propriul copil.

Studiul a fost realizat de către Institutul de Politici Publice, în parteneriat cu Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA” cu susținerea financiară a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundației Soros-Moldova. Întreg studiul îl puteți vedea aici.