Predarea limbilor nordice devine din ce în ce mai populară în țările din estul Europei. Este și cazul Ucrainei, unde deja de 20 de ani, studenții specialității Relații Internaționale a Universității „Ivan Franco” din Lvov pot alege să studieze fie norvegiana, fie suedeza. Pe lângă studierea acestor limbi la ei în universitate, studenții pot să se înscrie și la școli de vară. De activitatea acestei catedre, dar și de promovarea acestor limbi în practic întreaga Ucraină, se ocupă Natalia Ivanîciuc.
Natalia Ivanîciuc este cunoscută în Ucraina ca fiind unul din cei mai vestiți traducători de limbi nordice. Aceasta are peste 60 de cărți traduse în limba ucraineană din Suedeză, Norvegiană și Germană. Lucrările acesteia sunt caracterizate printr-o reproducere bogată a spiritului unei lucrări din limba originală în cea tradusă, aducând la cunoștința publicului Ucrainean mai multe lucrări ale literaturii moderne.
Natalia este membru a Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina. Pentru meritele sale în traducerea mai multor autori norvegieni, aceasta a primit Ordinul Regal de Merit al Norvegiei în anul 2018.
A debutat în anul 1978, cu mai multe poezii traduse din norvegiană ale celebrilor autori Bjørnstjerne Bjørnson și Henrik Ibsen. Acum 20 de ani a contribuit la deschiderea catedrei și a încuraja studierea limbilor nordice în cadrul Universității din Lvov, iar în prezent, încearcă să „predea ștafeta” noii generații.
„Studenții nu învață limbile din punct de vedere filologic, dar mai mult pentru a comunica”, ne explică Natalia Ivanîciuk.
La facultatea din Lvov, facultatea de Relații Internațioanale, studenții pot alege să studieze ca limbă principală străină suedeza, pe lângă alte limbi „mai comune” procesului educațional din Ucraina, cum ar fi engleza.
„Suedeza este mai populară, însă este oarecum explicabil. Cea care predă suedeza de exemplu este vorbitoare nativă, se află deja al 6-lea an în Lvov și vorbește ucraineana. A început să învețe și poloneza întrucât se află relativ în vecinătate, iar suedeza este studiată în câteva orașe universitare din Polonia”, a explicat Natalia Îvanîciuk.
Cât despre limba norvegiană, aceasta se studiază doar ca a doua limbă, începând cu anul II, și până la jumătatea semestrului ai 4-lea.
Acest lucru nu a oprit unii tineri să aleagă să studieze această limbă, întrucât, potrivit lor, sunt beneficii importante și nu doar deschiderea perspectivei de a pleca din țară și de a se stabili în țara fiordurilor.
Este și cazul Nataliei Ilișciuc, studentă în caadrul acestei facultăți. Aceasta a ales să studieze norvegiana ca „a doua limbă extra” (așa ar fi corect termenul academic), după engleză și spaniolă.
„Am fost mai interesată de zona scandinaviei, de aici am avut și motivație. Am avut ore de două ori pe săptămână. E greu să ai un nivel bun al unei limbi străine cu doar 2 ore, dar după asta am fost și la școli de vară, ceea ce m-a motivat și mai tare”, povestește tânăra.
Natalia a învățat norvegiana până la nivelul B2, într-o perioadă relativ scurtă, de doi ani, nivel care i-ar permite să studieze sau să își găsească un job în Norvegia. Nu o tentează însă ideea de a emigra din țară.
„Nu aș vrea să trăiesc în Norvegia, cel puțin în prezent. Aș vrea în schimb să lucrez la stimularea cooperării dintre Norvegia și Ucraina, de exemplu. Am început, de fapt, și a traduce literatură norvegiană în ucraineană”, a adăugat Natalia Ilișciuc.
O altă motivare este și faptul că tot mai multe companii, în special din sfera IT își deschid subsidiare în Ucraina, iar cunoașterea acestei limbi oferă un atu. Nemaivorbind de extinderea la nivel global a companiei suedeze IKEA.
Un alt tânăr care studiază norvegiana este Dmitri Novașok. Acesta pe lângă faptul că studiază limba scandinavă menționează că un rol important l-au avut școlile de vară organizate în țara fiordurilor.
„Ai în primul rând cursuri zilnice, atât în norvegiană, cât și engleză. Sunt în unele cazuri și câte 4 ore pe zi. Este clar, sunt stiluri diferite de a preda, iar asta este și mai bine când ai în față vorbitori nativi”, a explicat acesta.
Dmitri a menționat că nu a văzut tineri din Republica Moldova la cursuri, dar de fapt această oportunitate este oarecum deschisă și pentru aceștia. De ce, ne-a explicat Natalia:
„De obicei, sunt aleși participanți în funcție de țări, iar în unele este o competiție aprigă, ceea ce poate nu ar fi cazul Moldovei, la început”.
În Republica Moldova, unul dintre exemple este Clubul Consulilor Onorifici „DIALOGUE 2018”, în cadrul programului „Colaborarea nordică în Moldova”, unde se studiază limbile nordice prin intermediul limbii engleze.
Cursurile se desfășoară pentru limbile daneză, finlandeză, norvegiană și suedeză. În cadrul studierii limbii nordice, cursantul are și ore de istorie, geografie și cultura țărilor nordice.
Informații suplimentare despre cum te poți înscrie la un astfel de curs poți afla la:
# adresa de e-mail: [email protected];
# telefon: 079106070, 079553575.
