Expediția de muzică clasică La La Play promovează cultura în Moldova, iar noi ne-am propus să vă facem cunoștință cu cei care au acceptat să parcurgă 2000km pentru a aduce muzica clasică unde aceasta nu a mai răsunat. Alexandru Nepotu este regizor de sunet în cadrul expediției și zice că pentru el aceasta a fost o adevărată provocare.

#Dezamăgit de prima lecție la școala muzicală

Alexandru Nepotu din copilărie a fost înconjurat de muzică. Prin urmare, a cochetat cu instrumentele muzicale de la o vârstă fragedă. A înțeles că urmează să-și lege viața de acest domeniu când a auzit pentru prima dată piesa „Chi Mai” de Ennio Morricone. „Fără să cunosc notele muzicale, am încercat să o interpretez la pian”.

Din moment ce a împlinit vârsta pentru a fi înmatriculat la școala muzicală, bunica lui Alexandru s-a grăbit să-l înscrie numaidecât. „Pentru prima dată când am intrat în clasă, nu țin minte să fi avut multe emoții, eram doar un pic dezamăgit, pentru că aveam deja cunoștințele de bază și trebuia să trec din nou același drum”.

alexandru4

Tânărul a absolvit școala muzicală de la Cricova, după care a urmat Liceul Muzical Rohmaninov din Capitală. „Era un liceu muzical destul de serios și profesorii aveau anumite reticențe și stereotipuri în raport cu mine, deoarece veneam dintr-un orășel mic de la periferie. În cele din urmă am reușit să le demonstrez că am capacități și am absolvit cu brio liceul”.

Pe lângă muzică, Alexandru mai e pasionat și de istorie. Pentru a le îmbina, muzicianul a ales să meargă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice la specialitatea Istoria și Teoria Muzicii, Muzicologie. „Toată viața mea are cumva o legătură cu muzica. Inițial am studiat pianul, după care am început să compun, ca într-un final să descopăr și istoria muzicii. Sunt pasionat per general de istorie”.

alexandru1

„Tatăl meu a venit în regie din domeniul fizicii, iar eu invers”

După ce și-a finalizat studiile, tânărul a decis să-și încerce forțele în domeniul pedagogic. „Am lucrat în calitate de profesor la liceul Rohmaninov și la școala muzicală din Cricova, dar am simțit că nu sunt încă pregătit pentru aceasta. Eu de fapt vreau să fac altceva”.

Ultimii zece ani Alexandru face regie de sunet , iar în primavara acestui an a lucrat și la Sankt Petersburg în calitate de regizor de sunet la teatrul Rock Operă. „Tatăl meu a venit în regie de sunet din domeniul fizicii, iar eu invers, am ajuns în domeniul fizicii începând cu muzica”.

Acum cel mai mare vis al muzicianului, în ceea ce ține de muzică, este să fie regizor de sunet la o orchestră simfonică. „Noi avem o problemă cu sonorizarea și aș vrea să contribui la promovarea culturii muzicii bune din țară”.

Alexandru zice că profesia sa este complicată pentru persoanele care nu sunt inițiate în domeniu. Cu studii superioare complete, regia de sunet nu îi dă mari bătăi de cap. „Această profesie este în raport de 60-70% una tehnică, deoarece necesită cunoștințe în materie de electronică și fizică”.

Între timp Alexandru cântă în cor: „Timp de 12 ani cânt în corul bisericesc și 5 ani am cântat în corul Ministerului Afacerilor Interne, e mai mult un hobby”.

alexandru3

Onorariul nu contează

În La La Play Alexandru nu a ajuns din întâmplare. „Sunt prieten bun cu Marian Ungur, ne cunoștem de aproximativ 7 ani, am lucrat împreună în mai multe proiecte. El mi-a povestit despre La La Play și m-a invitat să merg anul acesta în expediție în calitate de regizor de sunet. Mi-a părut foarte interesant”.

Tânărul recunoaște că era într-atât de entuziasmat încât suma onorariului nu-l prea interesa. „Eram încântat de subiectele pe care le promovează această expediție muzicală și faptul că voi putea ajunge în locurile unde nu am mai fost vreodată. Spiritul meu de aventurier a accetat invitația din prima”.

„Este un stereotip că bărbații ar fi cei mai buni compozitori și dirijori”

Pe 18 august expediția La La Play a cântat alături de Fanfara de Fete din Holercani pentru a promova egalitatea de gen. „Eu cred că femeile și bărbații trebuie să aibă aceleași drepturi în ceea ce ține de domeniul profesional și personal. Nu cred că e corect când cineva e favorizat, iar altcineva defavorizat. Din punct de vedere profesional, creierul feminin și masculin e exact. Prin urmare, stigmatizarea e absurdă”.

alexandru

Tânărul spune că îl bucură faptul că în ultimul deceniu în domeniile masculinizate încep să pătrundă femeile. „Bărbații țin mult la posturile pe care le au și încearcă din răsputeri să le păstreze, dar în ultimul timp femile acced în aceste domenii și asta e spre bine. Sper în cele din urmă să fie un echilibru”.

Alexandru zice că un exemplu elocvent în ceea ce ține de inegalitatea de gen se regăsește și în domeniul muzicii. „S-a format un stereotip cum că bărbații ar fi cei mai buni compozitori și dirijori. Fiind versat în acest domeniu aș putea spune că au existat femei dirijoare și compozitoare, dar cu părere de rău numărul lor este foarte mic. Sunt sigur că femeile ar fi putut să alcătuiască simfonii la nivelul celor mai populare compuse cândva de bărbați. Problema e că, tinerele pur și simplu erau cumva limitate și nu aveau acces la cunoștințe”.

Muzicianul crede că din cauza stereotipurilor înrădăcinate în societatea noastră au de suferit atât femeile cât și bărbații. „E vorba despre modul în care sunt priviți în societate femeile și bărbații, și atribuțiile care i se dau în funcție de gen”.