Continuăm seria articolelor despre situația socială a tinerilor din Moldova. De această dată discutăm despre starea de sănătate a tinerilor. Toate datele prezentate mai jos au fost sistematizate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Tinerii își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, cei din mediul rural în măsură mai mare comparativ cu cei din mediul urban

Tinerii preponderent își apreciază starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună (79,2%), 18,9% au declarat starea de sănătate satisfăcătoare și doar 1,9% o consideră rea sau foarte rea.

Cut cât mai mult tinerii „îmbătrânesc” cu atât starea lor de sănătate se înrăutățește. De exemplu, cei cu vârsta între 14-19 ani – 88.9% declară că sănătatea lor e bună sau foarte bună, iar cei cu vârsta de 30-34 ani – 69.2% au o percepere pozitivă a stării de sănătate.

Totodată, comparativ cu anul 2013 ponderea tinerilor cu starea de sănătate pozitivă a crescut cu 5,7 puncte procentuale.

Tinerii din mediul urban declară mai frecvent o stare de sănătate satisfăcătoare (20,8%) decât cei din mediul rural (17,2%). Totodată, tinerii din mediul rural au declarat o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporție de 80,7% comparativ cu 77,7% în mediul urban.

Femeile sunt mai critice față de perceperea stării de sănătate, în special cele cuprinse cu vârsta între 14-19 ani, care au declarat o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporție de 87,3% față de 89,8% în cazul bărbaților.

Aproape fiecare al șaselea tânăr este fumător, cei mai activi fiind cei în vârstă de 30-34 ani

Conform rezultatelor studiului din 2016 privind „Accesul populației la serviciile de sănătate”, ponderea fumătorilor printre tineri a constituit 17%. Circa 75% din tineri au declarat că nu au fumat niciodată, iar 8,3% – au fumat anterior. Cei mai activi fumători s-au dovedit a fi persoanele în vârstă de 30-34 ani (23%), din care 76,5% fumează până la 20 țigări/zi, iar 23,5% – mai mult de 20 țigari/zi.

Tinerii din mediul urban fumează mai mult decât cei din mediul rural

Pe medii de reședință se constată că rata fumătorilor este mai mare în mediul urban (21,8% față de 12,5% în rural), situația este similară pentru toate grupele de vârstă. Ponderea fumătorilor cu un consum de peste 20 țigări/zi la fel este mai mare în mediul urban (18,4% față de 7,8% în rural).

Numărul bărbaților care fumează este de șase ori mai mare decât cel al femeilor, fiind însă în scădere la bărbați și în creștere la femei

În funcție de sex, practic fiecare al treilea bărbat cu vârsta între 14-34 ani fumează, în timp ce femeile fumătoare constituie doar 4,8%. Comparativ cu datele studiului precedent din 2012, numărul bărbaților fumători este în scădere (cu 0,9 puncte procentuale), în timp ce numărul femeilor care fumează a crescut de la 3,2% în 2012 până la 4,8% în 2016.

La fel citiți si Femeile din sate au născut mai mult la o vârstă mai mică decât cele din orașe

Generaţia tinerilor este într-o continuă descreștere

Fiecare al 5-lea adolescent refuză să învețe

În orașe tinerii locuiesc singuri, iar în sate cu părinții lor

Salariul și părinții sunt principalele surse de venit al tineretului