Moralitatea fiscală reflectă înclinația oamenilor de a plăti impozite, iar consolidarea moralității fiscale poate duce la diminuarea economiei tenebre. Moralitatea fiscală este „obligația morală de a plăti impozite” și reprezintă „convingerea persoanei că contribuie la dezvoltarea societății prin plata impozitelor”.
Un nivel mai înalt al moralității fiscale contribuie la diminuarea economiei tenebre. Mai mulți cercetători au demonstrat empiric relația negativă dintre moralitatea fiscală și economia neobservată . De asemenea, este acceptată presupunerea că utilizarea unor măsuri cu caracter necoercitiv, ce au drept scop consolidarea moralei fiscale ar avea efecte importante asupra creșterii conformării fiscale . Nivelul moralității fiscale în Republica Moldova este unul dintre cele mai scăzute din regiune. Conform estimărilor din 2014, scorul mediu pentru moralitatea fiscală a fost de 2,82 puncte (vezi Figura 1). Această comparație denotă o situație nefavorabilă, deoarece, în raport cu alte țări din regiune, în Republica Moldova populația are o motivație relativ slabă de a plăti impozite, se prezintă într-un raport al expert-grup.
Cum corupția diminuează intenția cetățenilor de a plăti impozitele?
Corupția influențează moralitatea fiscală și afectează negativ atitudinea cetățenilor privind plata impozitelor. În țările cu un nivel mai ridicat al corupției plata impozitelor este o normă socială cu o importanță redusă. De asemenea, corupția contribuie direct la reducerea moralității fiscale și diminuează, indirect, încrederea în sistemul de administrare fiscală. Totodată, relația dintre corupție și moralitatea fiscală este mult mai complexă, iar cele 2 fenomene coexistă și se susțin reciproc.
În Republica Moldova manifestări ale corupției, cum ar fi acceptarea mitei sau a beneficiilor nemeritate de la stat, la fel, diminuează nivelul moralității fiscale. Aplicarea metodelor cantitative a permis identificarea următoarelor variabile care au un impact asupra moralității fiscale: justificarea pretinderii beneficiilor nemeritate de la stat , justificarea acceptării mitei, justificarea primirii salariului neoficial și informarea populației despre utilizarea banilor publici. Obținerea beneficiilor de la stat și luarea de mită constituie manifestări ale corupției, iar primirea salariului neoficial are implicații directe asupra corupției. Cea mai marea influență asupra moralității o are justificarea acceptării salariilor neoficiale, iar schimbarea atitudinii față de obținerea mitei și modificarea opiniei față de pretinderea la beneficii injuste de la stat au un impact mai mic.
Persoanele ce tolerează acceptarea mitei, a salariilor „în plic” sau a beneficiilor nemeritate de la stat au un nivel mai mare al veniturilor față de cei care nu tolerează asemenea practici. De fapt, relațiile statistice relevă o realitate tristă: sistemul economic este slab dezvoltat și oferă oportunități reduse, iar rolul activităților tenebre crește, deoarece pot asigura venituri suplimentare pentru populație.
Ce trebuie de făcut?
Ingredientul de bază ce ar spori moralitatea fiscală ține de dinamizarea procesului de dezvoltare socio-economică a țării – circumstanță în care ar spori oportunitățile pentru cetățeni și s-ar diminua rolul activităților neoficiale. În acest sens, pe lângă reformele orientate spre îmbunătățirea climatului economic sunt vitale și schimbările ce ar asigura buna funcționare a statului: combaterea corupției, reformarea justiției, consolidarea instituțiilor publice.
Informarea populație privind situația bugetului ar putea consolida semnificativ moralitatea fiscală. Transparentizarea procesului bugetar ar consolida încrederea populației în instituțiile statului, fapt ce ar stimula conformarea fiscală. În acest sens, autoritățile trebuie să pună mai mult accent pe deschiderea instituțiilor și să acorde o atenție sporită comunicării cu publicul.
