(grafic, doc) În 2017, oamenii au oferit mită similară cu bugetul municipiului Bălți. Care sunt cele mai corupte instituții din țară

2073330

Corupția este calificată drept o problemă foarte gravă de fiecare al treilea cetățean și de o treime din business. Fiecare a doua persoană consideră că în Republica Moldova nu există nicio instituție publică care să nu fie coruptă. Acestea sunt doar câteva concluzii elucidate în Studiul de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție, efectuat de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS.

Cel puțin jumătate din populație sau mediul de business declară că următoarele instituții sunt destul de sau foarte corupte: partidele politice, instituțiile medicale, Serviciul Vamal, Parlamentul, Guvernul/ministerele, poliția, instanțele de judecată, Procuratura Generală și cele teritoriale, Poliția de Frontieră.

La polul opus, în răspunsurile populației se situează autoritățile publice locale de nivelul unu și Agenția Proprietății Publice, Curtea de Conturi, Procuratura Anticorupție, iar în viziunea business-ului – băncile, ONG-urile, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

fdfd

Potrivit datelor cercetării, o persoană fizică a oferit în medie mită de 3,7 ori, iar un agent economic a oferit mită de 6,1 ori la una sau la mai multe entități publice în decursul unui an”, explică Ruslan Sințov, directorul Centrului CIVIS.

Volumul estimat al mitei (în bani și bunuri), oferite în decurs a 12 luni a fost de 278 milioane lei din partea populației generale și 127 milioane lei din partea agenților economici. Valorile minime și maxime ale plăților neformale în formă de bani au variat între 100 lei și 500 000 lei în cazul agenților economici și între 50 lei și 8 000 lei în cazul populației generale. În cazul populației, 71% din volumul estimat al mitei raportate a revenit instituțiilor medicale, 8% instituțiilor de învățământ și alte 5% instanțelor de judecată.

1

2

 

Astfel, volumul total al mitei a fost de 405 milioane lei. „Aceasta ar însemna o valoare similară a bugetului municipiului Bălți aprobat pentru anul 2017, care este de 430 milioane lei sau o valoare de 2,28 ori mai mare decât cheltuielile destinate pentru protecția mediului pentru 2018, în valoare de 176,6 milioane lei, sau 2/3 din cheltuielile prevăzute pentru apărarea națională, în valoare de 629 milioane lei”, explică Ruslan Sințov, directorul Centrului CIVIS.

Studiul constată că incidența denunțării actelor de corupție este foarte mică. Atât agenții publici, cât și populația și mediul de afaceri preferă să nu raporteze actele de corupție, pentru că se simt neprotejați în cazul denunțării acestora. Astfel, 4 din 5 respondenți nu au denunțat actele de corupție cu care s-au confruntat în ultimele 12 luni.

Respondenții au o atitudine negativă cu privire la plățile neformale și, de regulă, nu recurg la metode neoficiale de soluționare a problemelor în interacțiunea cu agenții publici (73% din populație și 76% din business).

Totuși, studiul atestă un nivel scăzut al stabilității valorilor anticorupție în rândul populației și agenților economici: doar 45% din populația generală și 61% din agenți economici consideră inacceptabile orice situații de corupție.

Pe de altă parte, atât populația generală, cât și agenții economici sunt conștienți că mituirea atrage după sine pedepsirea ambelor părți implicate.

În ceea ce privește încrederea în Centrul Național Anticorupție (CNA), 4 din 10 moldoveni și fiecare al doilea om de afaceri a menționat că are „destulă încredere/foarte mare încredere” și „oarecare încredere”. La fel, 99% din populație și 100% din business cunosc despre activitatea CNA. Modalitatea preferată de majoritatea respondenților (66% din populație și 65% din business) pentru a raporta actele de corupție este linia națională anticorupție.

Studiul elaborat de CIVIS a fost realizat în baza a trei sondaje naționale reprezentative pentru următoarele grupuri-țintă:

#populația generală în vârstă de 18 ani și mai mult pe un eșantion de 1103 respondenți, cu marja de eroare +/- 3%;

#agenții economici activi, pe un eșantion de 504 întreprinderi, cu marja de eroare +/- 4,5%;

#agenții publici din cadrul administrației publice centrale și locale (ministere, birouri, agenții, administrația raioanelor și primării) pe un eșantion de 611 respondenți, cu marja de eroare +/- 4%.

Datele din raport vor fi folosite drept valori de referință pentru evaluarea impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) 2017-2020.

Cercetarea a fost comandată de PNUD Moldova, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei.

Liubomir Gutu on Scribd

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente