În urma comentariului publicat de Constantin Șchiopu, profesor de limbă română, doctor habilitat, conferențiar universitar și autorul mai multor manuale de Limba și literatura română, în care acesta s-a arătat revoltat de bacalaureatul la română din acest an, subiectul a ajuns să fie discutat și mai intens pe rețelele de socializare. O absolventă de la liceul Spiru Haret a comentat subiectele testelor de la profilul real, explicând și faptul că elevilor le este greu să analizeze oricare fel de texte, pentru că „puțini profesori îi învață pe elevi cum să lucreze cu un text”.

Sandrina Mîslițchi își adresează mesajul său pentru elevii care au considerat textul poeziei complicat și spune că nu este doar vina lor:

„Puțini profesori îi învață pe elevi cum să lucreze cu un text. În schimb, îi învață formule, cum comentezi un simbol sau o figură de stil, și îi învață că poezia românească începe la Eminescu și se termină la Stănescu, sau, în cel mai bun caz, Cioclea. Pe când ceea de ce are nevoie o persoană care e interesată de literatură e să știe ceea ce se întâmplă acum, cum să abordeze orice curent care apare. Școala ar trebui să-i dea elevului reperele necesare ca atunci când el va da de un text absolut necunoscut să fie apt să lucreze cu el. Din punctul ăsta de vedere e minunat să se dea literatură contemporană la BAC. Textul lui Robert Șerban a fost ok. Se putea și mai rău. Se putea și mai bine. Ceea ce se întâmplă acum în literatura contemporană română e foarte fain, și să-i dai elevului doar „mari poeți” înseamnă a-l face complet neadaptat și ignorant în ceea ce ține de literatura română. Da, e bine să-i citești și pe „ei mari”, e necesar, dar anume pentru a putea înțelege ce a dus la dezvoltarea literaturii până la punctul în care e ea acum.

Am avut norocul să dau de profesori care fac asta, care își învață elevii să analizeze un text poetic în afara oricăror scheme, și să-l înțeleagă. dar am senzația că profesori din ăștia sunt mult prea rari. În ceea ce privește simbolurile, e aiurea să cauți simbol în texte contemporane, cel puțin în majoritatea textelor contemporane. Dacă te scremi mult, poți face simbol din orice, pentru că orice cuvânt poartă un context care se formează în afara textului, un câmp asociativ, dar asta nu-l face simbol, or a numi simbol ceea ce nu e simbol înseamnă efectiv a șterge linia dintre ce înseamnă „a simboliza” ceva și ce înseamnă „a fi” ceva. În poemul lui Șerban, zic eu, „cuvintele” SUNT anume „cuvinte”.

În ceea ce privește subiectul 2, am senzația că foarte mulți elevi au fost duși în eroare. Din același motiv, pentru că nu au fost învățați CUM să lucreze cu un text. La BAC asta am avut noi de făcut – să lucrăm cu un text, iar în condiții de stres, și la timpul pe care-l aveam, era ușor să nu te prinzi ce-i cu textul, și era clar că majoritatea absolvenților nu sunt pregătiți pentru asta, ceea ce face subiectul ăsta cam dur.

Lăsați copiii în pace și nu insistați să citească. Faceți gramatică obligatoriu (apropo, simt că aș fi avut nevoie de gramatică la liceu, și regret că nu am avut lecții serioase pe gramatică), iar literatura opțional. Bacul să fie doar pe gramatică. De literatură lăsați-i să se ocupe pe cei interesați de ea. Așa va fi mai bine pentru toți, altfel vă bateți joc și de elevi, și de literatură.”

Reamintim că, pe 8 iunie, s-a desfășurat proba la limba de instruire din cadrul examenului de bacalaureat la care au participat peste 15000 de candidați. Proba la limba și literatura română a fost susținută de 12608 candidați, iar proba la limba și literatura rusă – de 2740 de candidați.

Subiectele examenului la limba și literatura română, profil real le găsiți AICI.

Vedeți aici ce subiecte au avut de rezolvat elevii de la profilul umanist.